„Timpul mă definește. Îl trăiesc, îi posed, îl reprezint”, Carmen dell’Orefice
Avea numai 13 ani în momentul în care a fost descoperită de soția fotografului Herman Landschoff. Era un copil, o fetiță care visa să devină o balerină de succes, așa cum fusese mama sa. Destinul i-a pregătit, în schimb, un alt drum lui Carmen Dell’Orefice, modelul american care, la aproape 87 de ani, n-a renunțat la prezentările de modă. Cucerește prin grație și trăsături, alura celei care la vârsta de 15 ani apărea pe coperta revistei Vogue, nefiind deloc a unei bătrânici, ci dimpotrivă.
S-a născut în vremurile grele ale Americii, anii crizei economice, iar acest fapt i-a marcat copilăria plină de nevoi și lipsuri, după cum ea însăși povestește cu lacrimi în ochi într-un interviu https://www.youtube.com/watch?v=lG9pwtPMoH0 . Plătită cu 7,5 dolari pe oră ca model, se descurca greu cu banii, deseori fiind nevoită să se înfometeze, și nu de puține ori, în prezentări, designerii trebuiau să improvizeze cu șervețele pe dedesubtul ținutelor, în așa manieră încât ținuta să cadă cum trebuie.
A urmărit să fie întotdeauna elegantă, nu provocatoare, iar rafinamentul nativ i-a cucerit pe marii designeri, dar și pe renumitul pictor Salvador Dali, pentru care a fost muză. Carmen dell’Orefice, după șapte decenii de carieră într-un domeniu în care „pensionarea” apare timpuriu, devine excepția, modelul care sparge bariere pentru care vârsta pare un impediment.
„Cel mai important lucru este echilibrul, viaţa trăită cu moderaţie. Eu nu am făcut niciodată excese, nu am fumat şi nu am băut alcool până la 35 de ani. În momentul în care îmi dau seama că m-am îngrăşat cu câteva kilograme trec la o dietă bazată pe lichide timp de câteva zile, doar nu o să-mi dau hainele pentru că nu mă mai încap”, spune Carmen dell’Orefice într-un interviu acordat revistei Vogue.
Viața lui Carmen Dell’ Orefice e un real scenariu de film. N-a trăit cele mai frumoase vremuri în copilărie și adolescență. De multe ori nu a avut ce să mănânce, designerii fiind nevoiți să apeleze la fel și fel de artificii pentru a-i masca silueta exagerat de anorexică. Alura îi e definită prin unicitate. Mereu aranjată, cu părul cenușiu, prin lejer într-un coc la spate, așa cum a și apărut pe coperta Vogue în adolescență.
Și-a păstrat trăsăturile aproape perfecte și recunoaște că a apelat la medicină atunci când a considerat că este cazul să intervină pentru a-și menține tonusul, pentru a se apreciala fel de mult atunci când se privește în oglindă.Totuși, o ajută mult gena, însă Carmen a mărturisit în interviurile sale că bea în fiecare dimineață apă plată cu lămâie și consumă mult iaurt probiotic. La toate acestea se adaugă și disciplina, fără de care nu există o rețetă a succesului indiferent de domeniu.
„Nu am ştiut mereu cum să beneficiez de oportunităţile care au fost chiar în faţa mea, aşa că am pierdut trenul de câteva ori. Apoi, de-a lungul anilor, câţiva bărbaţi extraordinari au vrut să se căsătorească cu mine, dar nu eram îndrăgostită de ei, aşa că stilul meu de viaţă a rămas doar în grija mea.”
sursa: http://www.elleuk.com/fashion/trends/articles/a33668/lets-all-hope-we-will-be-as-fabulous-as/
Viața personală i-a fost marcată de trei mariaje, dintre care, cel mai longeviv a fost cel cu arhitectul Richard Kaplan (11 ani). „Am realizat că dragostea nu este atât de limitată pe cât credeam. Dacă poţi găsi tot ce vrei într-o persoană, într-un mariaj vesel cu sex, este fabulos – şi eu am fost destul de aproape cu ultimul meu soţ, Dar, recent, unul dintre cei mai vechi şi apropiaţi prieteni ai mei a murit. Am fost prieteni timp de 60 de ani şi mi-am dat seama că-ţi poţi găsi sufletul-pereche şi într-o prietenie. Nu există ceva ce să nu-i fi spus, bun sau rău, iar asta este prietenia adevărată.”, mărturisea Carmen. Din prima căsnicie a rezultat Laura, unicul copil. A fost înșelată, rănită, însă asta nu a împiedicat-o să-și traiască viața fără să îi fie frică de inevitabil.
„Nu m-am căsătorit să fac copii. M-am căsătorit ca să am o relaţie şi am fost binecuvântată cu un copil. Şi eu am fost singură la părinţi, mama a fost mai deşteaptă decât majoritatea femeilor de astăzi, m-a avut doar pe mine. Am hrănit toate ambiţiile fetei mele aşa cum am ştiut mai bine. A ştiut mereu ce a vrut, m-a avut mereu şi mă are şi acum.”
În a mea documentație mă așteptam să găsesc un personaj fascinant, o femeie care își asumă pe deplin întreaga viață, inclusiv avorturile pentru care s-a întâmplat să fie arătat ca exemplu negativ sau momentul în care și-a pierdut întreaga avere la bursă. Carmen dell’Orefice este o femeie asumată cu totul. Îmi transmite energie, rafinament, eleganță, atribute pe care deseori le întâlnim la femeile altor generații. Nu există o formulă general valabilă pentru viață sau fericire. Dorințele noastre nu seamănă cu ale altora decât dacă există o conexiune, o anume empatie între personajele care simt la fel. Modelul a demontat orice prejudecată, iar să o asculți vorbind cu o așa lucididate la aproape 90 de ani nu e decât o plăcere și o lecție continuă atunci când ți se pare că nimic nu e ok. Vremurile s-au schimbat, e drept, dar asumarea nu se va demoda niciodată. E lecția pe care Carmen dell’Orefice mi-o inspiră prin a sa poveste care e, pe alocuri, tulburătoare. Ce i-a fost perfidă modelului? Dragostea! Surprinzător, nu?
”Modelele tinere sunt învăţate să meargă într-un anumit fel, totul este despre sex. Lipseşte rafinamentul, nu există romantism în ceea ce fac. Totul este o descriere vulgară a vieţii, ceea ce este atât de trist.”
sursa foto: pinterest.com
