Am avut norocul să mă bucur de fenomenul Avicii la prima ediție a festivalului Untold. O experiență unică. Îmi vedeam pe scenă unul dintre favoriți. Nu mi-am imaginat că va fi singura și ultima dată când voi avea ocazia asta… și poate tocmai pentru că am adorat dintotdeauna muzica Avicii, am privit documentarul „Eu sunt Tim” (I’m Tim) cu lacrimi în ochi. M-a mișcat cât de fragil era interiorul celui care avea lumea la picioare.

Avicii nu și-a dorit faima, dar a cunoscut-o. N-a fost pregătit, dar s-a adaptat din mers. Cel puțin la suprafață. Când a simțit că e copleșit de tot ce i se întâmplă și vrea altceva, n-a ezitat să pună stop. Poate e încă un motiv pentru care nimeni n-are nici acum o explicație pentru gestul făcut în Oman, care a îndurerat milioane de fani din întreaga lume și a lăsat multe întrebări fără răspunsuri pentru familie și apropiați. Documentarul „I’m Tim” se găsește pe Netflix.

„I’m Tim”, așa se prezintă Avicii, pe scurt

Asta e povestea sa. Așa și spune. Mereu a suferit că exista confuzia între Avicii și Tim. Adică el nu a făcut niciodată distincția între el, artistul, și el, omul. Cele două personalități care ar fi trebuit să fie oarecum diferite au fost mereu una și aceeași. Iar asta l-a consumat. Pentru că Tim își dorea să fie cunoscut și îndrăgit și pentru cine e el, Tim, nu doar pentru Avicii.

„Nu subestima nevoia de a fi autentic, echilibrat!”

A fost un copil introvertit, care a început să facă glume pe seama celorlalți doar pentru a se face auzit și văzut. Până a aflat că nimeni nu-l place

Familia i-a oferit întreg suportul de când era mic. Numai că în cercurile de copii, nu și-a găsit niciodată locul. Era retras, temător, introvertit. N-a avut prieteni, iar asta l-a făcut cumva să se gândească cum anume poate să se facă plăcut de ceilalți. A început cu glumele. Numai că multe glume răneau. Nu știa asta, el o făcea doar pentru a primi atenție. Și pentru că nu era sigur pe el. Când cineva i-a zis că nimeni nu-l place din cauza glumelor, a încetat și a început să fie amabil cu toată lumea.

Prima întâlnire cu muzica pe software și cu Ash. „Nu ar fi existat Avicii fără Ash”

Chitara nu l-a atras foarte tare. Tim voia să creeze muzică. Și universul i s-a deschis în momentul în care a luat contact cu FL Studio. Acolo a aflat pentru prima dată ce poate face un software în materie de muzică. Făcea totul din pasiune. Îl relaxa. Oamenii se simțeau bine pe muzica sa. Dar încă era doar un puști… totuși, intră în atenția lui Ash, un adevărat făuritor de visuri, care-i scrie pe Facebook și-i spune că îl va face cel mai mare DJ din lume. Promisiunea asta nu-l mișcă foarte mult pe Tim, el voia doar să pună muzică. Avea 18 ani. Ash i-a devenit manager, l-a învățat și cum să simtă atmosfera și și-a pus amprenta asupra mentalității lui.

Festivalul de la Miami și boom-ul care avea să vină după acest moment. Avicii devine ceea ce Ash îi promisese- cel mai bun DJ

Bromance a fost scânteia. Universal plătise doar 5000 de dolari pe ea. Totul s-a schimbat după Levels, vândută de o sută de ori mai scump, tot către Universal, datorită lui Ash care a știut să negocieze. Universal a simți potențialul și a dat banii. I-a recuperat în nici două săptămâni. Au urmat turnee peste turnee, Tim lucra foarte mult. Era epuizat, nu refuza nicio reprezentație. Începe să bea. Își dă seama că nu putea să intre în atmosfera spectacolului fără să bea două pahare de alcool înainte. Doi ani a făcut abuz de alcool. A fost motivul pentru care a făcut pancreatită, dar și momentul în care înțelege că e prea mult și vrea să își ia o pauză.

„Am fost mai fericit înainte să devin faimos decât după ce am devenit. Mă simțeam gol pe dinăuntru, făcusem totul din inerție. Începeam să mă întreb de ce mă simțeam așa. Nu eram sincer cu mine. Mă purtam așa pentru că îmi spuneam că așa trebuie să mă comport. Programul nu îmi permitea să mă preocupe problemele mele!”

Jesse, prietenul său, își dă seama că Tim devine dependent de pastile și cere măsuri. Toți vor să-l salveze, îi sunt alături

Cel mai bun prieten al lui era dependent de droguri, dar n-a admis asta decât în momentul în care a ajuns la fundul sacului. Față de el, Tim nici nu voia să audă de așa ceva. Atunci! Pentru că mai târziu devine dependent de alcool și de pastile, de opioide. A crezut că e singurul mod prin care poate să facă față stresului. Motivează că ia analgezice ca să suporte anxietatea, că nu știa cum să o gestioneze altfel.

Jesse, care-i era unul dintre cei mai buni prieteni, vede că ceva nu e în regulă cu Tim. Își dă seama că ia pastile pentru că știa de la oameni din familia sa care-s reacțiile consumatorilor. Și observă aceleași schimbări și la Tim. Îi anunță pe toți. Ash e primul care ia măsuri și anulează concertele.

„Pastilele alea schimbă tot. Schimbă modul în care gândești și te comporți. Te simți ca naiba când le iei, apoi mai iei una ca să te trezești.”

Avicii anunță ultimul concert și apoi își ia o pauză. Caută să fie bine psihic, dă impresia că e totul sub control, dar vine vestea din Oman

Când simte că turneele îl copleșesc, nici nu e nevoie să spună el ceva staff-ului, că apropiații iau măsuri. Când vrea să schimbe modul de a face muzică, face un experiment la unul dintre cele mai mari festivaluri din SUA, Ultra. Numai că publicul nu agreează deloc viziunea sa și începe să îi fluiere pe artiștii care imprimaseră vocile pentru piesele care urmau să rupă topurile. Tim este devastat. Și-a spus că aici se oprește totul. Numai că, la o săptămână distanță, „Wake me up” devine piesa cea mai dorită, hitul despre care toți vorbeau.

Cu toate astea, Tim nu era deloc împlinit. Devine tot mai frustrat. Nu-i plăcea să fie Avicii mai întâi și apoi Tim. Ajunsese într-un punct care nu îi mai plăcea. Apoi, banii n-au fost niciodată o motivație pentru el. Voia doar să-i aducă libertate- libertatea de a merge oriunde și oricând cu taxiul, să mănânce în oraș când avea chef și să-și poată plăti chiria.

„Banii nu m-au motivat niciodată!”

„Vreau să învăț să fiu mulțumit!”, așa începe căutarea echilibrului alături de familie și prieteni

Tim nu și-a dorit niciodată să fie în centrul atenției. Cel mai bun prieten din timpul liceului povestește cum el era, de fapt, vedeta dintre cei doi. Până în momentul în care Tim începe să pună muzică. Atunci, ceva se schimbă. Numai că Tim nu voia decât să pună muzică. Asta îl bucura. Viața aia de vedetă nu era pentru el.

În 2016, Avicii și Ash nu mai colaborează. Viziunile și dorințele lor nu mai erau aceleași. Avicii se concentrează pe sine. Voia să facă muzică doar pentru el, să nu-l intereseze ce zic alții. După ce vine vestea din Oman, își dau seama că Tim își striga durerea și disperarea prin piesele sale. Iar SOS pare a fi o dovadă în acest sens.

„Mi-e greu să cred că se simțea atât de rău încât să nu-și mai dorească să trăiască!”, e gândul unanim al familiei și prietenilor. Tim dădea semne că începe să se simtă tot mai bine. A pornit pe drumul spiritualității, toate semnele duceau cu gândul că Tim e în direcția bună. A plecat în Oman tot cu gândul să-i fie bine. Nu s-a mai întors. Un telefon primit de familie i-a cutremurat. Nu doar pe cei apropiați, ci și pe fanii din întreaga lume. Nimeni nu și-a dat seama că el nu este în regulă. Nimeni nu crede că a putut masca atât de bine totul. Și uite că așa a fost…

„Visul meu e să fiu mulțumit cu ce am acum și să nu mai fac miliarde de lucruri. Vreau să învăț să fiu mulțumit!”

sursa foto principala: tv inside