„Nu spun că aceste genuri n-ar fi pe placul oamenilor, însă nu mă definesc pe mine. Îl văd ca pe un compromis pe care nu sunt dispus să îl fac nici măcar la petrecerile private. Genul oldies, cu drag, e și muzica pe care am crescut, de altfel. Cred că e foarte important să-ți găsești un stil de la care să nu te abați. Nu-i deloc ușor, dar dacă ai răbdare, îți găsești și publicul, îți formezi o nișă care vine după tine, dacă pot spune astfel, oriunde ai mixa. Drept dovadă, fie că am mixat la Papillon, Tribeca, Filicori sau Madison, unde sunt în această vară, s-a întâmplat ca unii să vină în cafenelele respective pentru că era și o atmosferă anume, creată prin mixurile mele.”, spune dj Raul Florea.
„Mă bucur că fiica mea a luat-o pe urmele mamei ei. A ales domeniul medical, deși a avut în vedere și criminalistica pentru că mereu a fost pasionată în această direcție. Singura variantă era Bucureștiul și era și un drum anevoios și lung, așa că a ales școala Ghica. Îmi place să-mi văd fetele că discută chestiuni medicale, soția mea chiar e foarte încântată de acest fapt. Oricum, după 13 ani pe ambulanță, sunt convins că are ce învăța de la mama ei, mai ales că nu e genul care să rezeme pereții și atât, ci chiar se implică, vrea să învețe.”, menționează Raul.Alexandra Gugiuman, revista InSociety: Că tot vorbeam despre fiica ta, ce a moștenit de la tine?
Totuși, ai fost cu echipa la Timișoara. Cât de diferit e publicul de acolo față de Iași?„În momentul de față, muzica e singura mea sursă de venit! Deși a fost o perioadă care ne-a încercat pe toți, am avut chiar și două evenimente private.”Ai fost, cred, primul DJ din Iași care a mixat live, pe Facebook, în pandemie, ca un cadou pentru toți care stăteau acasă. Cum ți-a venit ideea?„Cred că pe termen lung, dacă rămâi fidel unui gen cu care te-ai consacrat, care-ți face plăcere, n-ai cum să nu răzbești. Chiar cred că e foarte important să simți vibe-urile unei piese, n-ai cum să pui orice doar de dragul banilor, de exemplu… asta nu mai e pasiune!”
DJ Raul Florea: „Din liceu a început pasiunea mea pentru muzică. Îmi cumpăram casete audio cum era pe vremuri. Așa am ajuns la o colecție de 145 casete, un geamantan plin numai cu casete! Mă duceam la bairamuri cu sacoșa de casete dupa mine. Îmi plăcea enorm să pun muzică. Să mă joc. Țin minte că derulam casetele cu creionul. Mergeam cu Iulian Canaf, cântărețul și prietenul meu de atunci. Mai târziu, prin 2005-2006, au apărut calculatoarele gratute de la RDS. Mi-am descărcat un soft la vremea respectivă și am învățat. Mixam cu mouse-ul! Apoi, la scurt timp, mi-am luat prima consolă și am început să fac emisiuni pentru radio.”
Rezident la două posturi de radio din UK, Beyond Radio și Beach Radio, și la LaBRANch, concept dezvoltat de distileriile BRAN, dj Raul vorbește așa cum și este: calm și modest, două dintre trăsăturile pe care n-ai cum să nu le remarci imediat ce-l cunoști. Personal, se descrie „simplu”, îmi răspunde, și adaugă ulterior „pun cuvântul pe primul plan, sunt energic, devotat, distractiv”. S-a remarcat mai ales în ultimii ani în care a avut grijă să ne facă serile din weekend și mai faine prin vibe-urile muzicii mixate în diferite locații din Iași. Cafeneaua Papillon a fost locul în care a reușit să creeze o atmosferă care să te atragă să-ți începi weekendul acolo. S-a atașat de Papillon, ca oricare dintre noi, pentru DJ Raul, acea perioadă fiind „una dintre cele mai mișto”, iar asta și „datorită oamenilor care alegeau Papillon. Erau cam aceiași oameni, eram toți ca între prieteni. Papillon a fost o rampă de lansare. Colaboarea a încetat în momentul în care cafeneaua a devenit restaurant”, spune Raul.
În Iași, să fii DJ e cu adevărat o provocare și spun asta doar pentru simplul fapt că orașul sigur nu mai este cel care nu dormea odinioară. Azi, viața de noapte de la noi nu se poate „lăuda” decât cu un singur club- Fratelli, cu petrecerile de la cafeneaua Time Out și acum, că e vară, și cu Tiki Nights din weekenduri. Nu a ales muzica comercială, ci a preferat să-și păstreze „linia” încă din 2013 (an în care a bifat prima petrecere la are a mixat oficial într-o locație, în PUB 25), acesta fiind unul dintre elementele care-l diferențiază de ceilalți dj-i ieșeni. Totuși, în funcție de specificul locului, dj Raul mai jonglează și cu muzica veche, așa cum o făcea la Tribeca, de exemplu, însă despre populară sau manele, nici nu poate fi vorba.
„Nu spun că aceste genuri n-ar fi pe placul oamenilor, însă nu mă definesc pe mine. Îl văd ca pe un compromis pe care nu sunt dispus să îl fac nici măcar la petrecerile private. Genul oldies, cu drag, e și muzica pe care am crescut, de altfel. Cred că e foarte important să-ți găsești un stil de la care să nu te abați. Nu-i deloc ușor, dar dacă ai răbdare, îți găsești și publicul, îți formezi o nișă care vine după tine, dacă pot spune astfel, oriunde ai mixa. Drept dovadă, fie că am mixat la Papillon, Tribeca, Filicori sau Madison, unde sunt în această vară, s-a întâmplat ca unii să vină în cafenelele respective pentru că era și o atmosferă anume, creată prin mixurile mele.”, spune dj Raul Florea.
Viața l-a pus la multe încercări pe Raul, însă e o fire credincioasă și spune că tot ce i s-a întâmplat până acum a fost pentru că așa a vrut Dumnezeu, iar el e prea mic pentru a i se împotrivi. Are o familie frumoasă, iar pe Dana, soția sa, a cunoscut-o în 1995, în… club: „Am remarcat-o, mi-a plăcut de ea, m-am dus cu curaj și i-am spus că vreau să ne cunoaștem. Și de atunci ne tot cunoaștem… împlinim 23 de ani de căsătorie.”. Împreună au o fată pe care efectiv o adoră și, din 2000, an încare s-a născut aceasta, o poartă în fiecare zi cu el prin tatuajul de pe mâna stângă.
„Mă bucur că fiica mea a luat-o pe urmele mamei ei. A ales domeniul medical, deși a avut în vedere și criminalistica pentru că mereu a fost pasionată în această direcție. Singura variantă era Bucureștiul și era și un drum anevoios și lung, așa că a ales școala Ghica. Îmi place să-mi văd fetele că discută chestiuni medicale, soția mea chiar e foarte încântată de acest fapt. Oricum, după 13 ani pe ambulanță, sunt convins că are ce învăța de la mama ei, mai ales că nu e genul care să rezeme pereții și atât, ci chiar se implică, vrea să învețe.”, menționează Raul.
Alexandra Gugiuman, revista InSociety: Că tot vorbeam despre fiica ta, ce a moștenit de la tine?
DJ Raul: A luat numai lucrurile bune de la amândoi, zic eu, și mă bucură acest lucru pentru că s-a dezvoltat armonios și vertical. E foarte sinceră și concretă, văd asta inclusiv în relația pe care o are cu prietenul ei. E un copil frumos, nu ne-a făcut probleme niciodată… e fix genul de copil pe care și l-ar dori orice părinte.
Știu că pandemia ți-a dat peste cap niște planuri mult așteptate… un turneu cu cei de la BRAN. Cum ai primit această nouă situație neașteptată?
DJ Raul: Așa e, am o colaborare frumoasă cu cei de la distileriile BRAN. Urma un turneu în 15 orașe din țară, cu câte două petreceri în fiecare dintre acestea. Pe 1 aprilie trebuie să plecăm, iar în perioada 1-3 mai, Castelul Bran trebuia să fie gazda unei super-petreceri. Așa a fost să fie, gândesc pozitiv în continuare și așteptăm să vedem cum vor evolua lucrurile și în ce direcție vor merge.
Totuși, ai fost cu echipa la Timișoara. Cât de diferit e publicul de acolo față de Iași?
DJ Raul: Muzica intră prin Timișoara și apoi, ajunge și în celelalte orașe. Oamenii sunt foarte distractivi, locația e foarte faină (Storia), chiar dacă e micuță, intimă. A fost o petrecere reușită. Nu cred că e mare diferența între pulicul din Iași și cel de acolo, toți suntem doriți de petreceri. Mi-a plăcut mult pentru că mi s-a spus că nu se dorește muzică comercială. Fix pe sufletul meu!
La scena BRAN de la festivalul Afterhills ai făcut furori anul trecut. Aveai în permanență „auditoriu”, oamenii chiar s-au simțit mișto. Cum a fost?
DJ Raul: A fost o conexiune de viziune, probabil, cu cei de la BRAN, așa a început colaborarea noastră. Daniel venea cu experiența festivalurilor și petrecerilor, ne-am pliat foarte bine. Afterhills a fost o experiență tare faină, una dintre cele mai faine trăite. Majoritatea celor de la festival au venit măcar câteva minute la Bran Stage, la standul nostru. Dacă nu era multă lume la scena mare, sigur era la noi. Feedback-ul a fost cu mult peste așteptările noastre.
„În momentul de față, muzica e singura mea sursă de venit! Deși a fost o perioadă care ne-a încercat pe toți, am avut chiar și două evenimente private.”
Ai fost, cred, primul DJ din Iași care a mixat live, pe Facebook, în pandemie, ca un cadou pentru toți care stăteau acasă. Cum ți-a venit ideea?
DJ Raul: Eram acasă și urmăream știrile. M-au inspirat italienii, soția a fost cea care m-a încurajat să încerc și eu un live, să văd cum e primită experiența. Neașteptat de bine, mai ales la început, erau foarte mulți oameni care se bucurau de muzica pe care le-o ofeream chiar și online. Important a fost să ne simțim bine toți și așa a fost. Eram char nerăbdător, la un moment dat, să vină weekendul. Am înregistrat fiecare live, se găsesc azi pe site-ul meu.
E dificil să fii DJ în Iași?
DJ Raul: La capitolul petreceri, Iașul e oarecum rușinos. E un stil comercial de muzică, a acaparat 90% dintre cluburile din România, nu doar de la noi. Eu nu sunt adeptul muzicii comerciale. Sunt dj-ii vechi, rezidenți în locațiile lor, e greu să dai deoparte un nume. Personal, nu aș rezista la genul de muzică promovată azi în club.
Fiecare copil visează să fie ceva anume. Tu ce îți doreai?
DJ Raul: Am practicat fotbalul de la 14 ani. Deci, fotbalist. Nu doar că n-a fost să fie, dar erau și alte vremuri.
Am înțeles că te pasiona muzica încă din anii de liceu. Din 2006, aș putea spune, ai început „să scoți capul în lume” în domeniu. Cum a fost, de fapt?
DJ Raul: Mai în glumă, prin 2006, un prieten mi-a propus să începem o emisiune la Impact FM. Prite Pact se numea. Timp de trei ani am făcut acea emisiune difuzată vineri seara, timp de o oră. Dar nu mi-am imaginat că toată această pasiune va prinde un contur așa frumos în timp.
„Cred că pe termen lung, dacă rămâi fidel unui gen cu care te-ai consacrat, care-ți face plăcere, n-ai cum să nu răzbești. Chiar cred că e foarte important să simți vibe-urile unei piese, n-ai cum să pui orice doar de dragul banilor, de exemplu… asta nu mai e pasiune!”
***sursa foto: arhivă personală***
Fain, mi a plăcut să citesc interviul făcut fratelui meu… nici nu știam că există așa ceva… Nu știu multe…nu trăiesc în țară, așa a fost să fie… Mi ar fi plăcut… Așa aș fi știut mai multe despre familia mea de origine cred. Dar îndepărtarea are fascinul ei… Primim cu mult mai mult drag știri despre cei purtați în inimă.