Fac postarea asta după ce am rămas uimită de reacțiile și comentariile negative aduse Soranei Cîrstea după cronica de ieri (o las la finalul editorialului, puteți să o citiți dacă doriți).
Am doi ani de când relatez tenis de la fața locului, de la turneele din România (Cluj, Iași, București). Și din fața televizorului la turneele din afară.
Tot anul am scris despre Sorana Cîrstea și parcursul ei fantastic în ultimul an de carieră. Toată lumea o aplauda. Toată lumea era de partea ei. Inclusiv când pierdea. Până ieri.
În primul tur la Wuhan, Sorana Cîrstea a cedat un meci pe care toți îl vedeam victorie. Că așa suntem noi, din fața televizorului. Nu a fost să fie. Citiți comentariile de la postare. Sorana, cea aplaudată tot anul, a devenit deodată ținta tuturor jignirilor.
Nu am să înțeleg niciodată de ce trebuie să jignim. De ce simt unii nevoia de a lăsa astfel de comentarii? Adică am mai întrebat asta de-a lungul timpului, mai ales când făceam postări cu meciurile Gabrielei Ruse. Jale era acolo…
Sorana Cîrstea face un sport unde sacrificiile sunt imense. De când pui racheta în mână, părinții sunt cei care susțin totul. Că așa e la noi. E adevărul. Și atunci… de ce suntem deranjați când un sportiv pierde? Am contribuit cu ceva la performanțele lui?
Nu știu câți dintre cei care au făcut sport de performanță în viața lor îndrăznesc să jignească un sportiv. Mă îndoiesc că sunt. Asta pentru că ei înțeleg ce înseamă sportul de performanță, competițiile, victoriile și înfrângerile.
Așadar, înainte de a jigni pe cineva pe care nici nu cunoaștem, hai să tragem aer în piept. Nu îți place omul? Treci mai departe. Te crezi mai bun? Foarte bine, joacă tu. Crezi că îți datorează ceva? Ia gândește-te cu ce ai contribuit tu pentru ca el să fie acolo sus.
Nu cred că social media ar trebui să fie un loc în care ne aruncăm propriile frustrări. Dacă am fi noi în locul sportivului, ne-ar plăcea să citim așa ceva despre noi? Nu știu, zic și eu…
Un om care a făcut un sport nu jigneste alt sportiv. Fiindcă îi înțelege sacrificiile. Știe câtă muncă e în spate. Și mai știe că sportul e foarte mult și despre eșec, nu doar despre victorii.
Sorana Cîrstea e în top 20 în lume. În ultimul ei an de carieră. Mai are câteva meciuri de jucat, în caz că nu se răzgândește. Cum să jignim pe cineva care e în topul mondial? Noi suntem acolo?
Vă rog eu, haideți să comentăm, însă să nu jignim. Putem spune „nu mi-a plăcut”, dar nu jignim. Suntem diferiți, avem opinii diferite și trebuie să le acceptăm. Însă jignirile nu sunt opinii diferite, sunt doar jigniri.
Mulțumesc!
Și mulțumesc tare mult că sunteți pe pagina asta!
Cu prietenie,
Alexandra
📸 Fotografia e făcută de mine, în acest an, la întâlnirea cu fanii, la UniCredit Iași Open
––––––-
Cronica meciului cam așa a arătat:
Noh, cum să zic… la 4-0 pentru Sorana Cîrstea, în setul secund și avantajul unui prim set încheiat scurt 6-1, mă gândeam ce mai am de făcut azi, că meciul e cam gata.
Numai că Hanyu Guo, chinezoaica aflată pe locul 240 WTA la simplu și locul 15 la dublu, avea alte planuri. Câștigă game după game. Egalează la 4. Ba mai salvează și trei mingi de meci în tie-break și apoi reușește să trimită meciul în decisiv.
Fanii din tribune sunt gălăgioși. Simt că e momentul perfect să o enerveze pe Sorana și să îi arate susținere favoritei lor.
Guo reușește să facă ceea ce nimeni nu s-ar fi gândit când Sorana a condus cu set și 4-0: a trimis meciul în decisiv.
Unde mai pui că deschide setul decisiv cu break. Își consolidează avantajul cu un serviciu bun. Sorana face re-break-ul la 3-2. E egalitate din nou pe tabelă. Meciul e relansat. Numai că ce să vezi, hop scoate chinezoaica un break de nicăieri la 5-5… va servi pentru meci. Sorana are nevoie să rămână în meci, să trimită deznodământul în tie-break.
Sunt 2 ore și 40 de minute de joc. Guo are 30-15. Sorana atacă, mingea e afară. Și numărul 240 WTA are două mingi de meci. Retur afară și Sorana Cîrstea e eliminată din primul tur de la Wuhan Open. La prima ei participare la Wuhan. După ce a primit un wild card pentru a fi aici.
