După ce am citit ultima pagină, m-am gândit că „psihologic” e cuvântul potrivit pentru întreg subiectul. Un thriller. Un roman care te ține în suspans și la final, când afli deznodământul, îți spui sincer că nu ți-ai fi imaginat ca făptașul să fie el.
Trei prietene. Trei destine. Trei psihologii diferite. Toate cu problemele ei. Toate cu secretele ei. Nancy, Eleanor și Mary.
O crimă. Moartea lui Nancy e învăluită în mister. Găsită moartă, sub un pod, după ce a fost să discute cu amantul ei și să pună capăt relației extraconjugale. Un șoc pentru toată lumea. Știrea e peste tot la tv. Ancheta începe…
Aflăm abia spre final cine era David, amantul. Singurul detaliu pe care Nancy îl suflă lui Eleanor, prietena sa. Se duce cu curaj, însă nu se va mai întoarce niciodată…
Moartea lui Nancy aduce semne de întrebare. Oare s-au cunoscut cele trei prietene atât de bine? Și-au spus totul? Se susțineau pe bune sau era totul de fațadă? Fiecare își arăta adevărata față sau purtau măști în funcție de context? La toate primim răspuns…
Romanul e psihologic pentru că intră în mintea personajelor. Surprinde că inclusiv în rândul oamenilor citiți și bine poziționați profesional și personal, nimic nu e cum pare. Apoi, mai e ceva… apare inclusiv zbuciumul femeii care nu mai știe ce e cu viața ei când devine mamă. Să revină sau nu la muncă? Dar de ce să revină dacă au tot ce le trebuie? Adică fix gândirea patriarhală, subliniată discret și cu mare finețe de autoarea Araminta Hall.
Femei imperfecte arată că aparențele înșeală de cele mai multe ori. Că viața perfectă e doar o închipuire. Și că fiecare om poartă în suflet propriile bătălii.
Robert, soțul lui Nancy, e devastat de moartea bruscă a soției sale. Cu toate că știa că l-a înșelat, a decis să meargă împreună mai departe. A vrut chiar să fie el cel care îl scutură pe amantul insistent, când Nancy i-a spus că tot o caută. Aflăm abia mult prea târziu de ce Nancy a dorit să-și regleze conturile singură. Robert e genul acela de bărbat fără cusur. Cu carieră, familist, își adoră soția. Numai că sub impactul șocului, caută alinare în brațele lui Eleanor. Ambii știu că n-are cum să iasă nimic bun, chit că Nancy e moartă. Țin totul secret, iar când el îi spune că nu va ști nimeni niciodată ce se întâmplă cu ei, Eleanor înțelege că trebuie să pună punct acestei idile. Eu încurajată să facă asta atât de Mary, cât și de vecina ei, bătrâna Irene, pe care nu va mai apuca să o vadă.
Moartea lui Nancy și apoi a lui Irene o tulbură pe Eleanor. Putea face mai mult? De ce nu a urmat-o pe Nancy? De ce nu a insistat să afle cine e amantul? Apoi, de ce a fost egoistă și n-a mai trecut pe la Irene, deși știa că bătrâna nu se simte bine? Toate o dau peste cap. Plus faptul că s-a îndrăgostit de Robert și a fost nevoită să pună capăt aventurii amoroase în care ambii s-au lăsat duși de val.
Cât despre Mary… Mary arată cât de mult se poate sacrifica o mamă pentru copiii ei. Până unde poate merge pentru a-și proteja copiii. Nu doar că a îndurat să fie tratată urât în căsnicie, dar parcă a avut un văl. Un văl care i se ridică de pe ochi când înțelege legătura dintre Nancy și soțul ei. Când face lumină în cazul morții lui Nancy, însă va lua cu ea secretul. Nu va sufla o vorbă.
Un detaliu schimbă cursul poveștii. De fapt, al anchetei. Marcus, băiatul lui Mary. Și soțul ei, un mister deslușit spre final, când abia atunci aflăm de ce aproape a paralizat deodată. Un șoc…
Femei imperfecte surprinde relațiile de familie. Aduce la iveală și partea mai întunecată. Subliniază compromisurile și minciunile, frământările lăuntrice. Araminta Hall știe cum să construiască un fir epic captivant și palpitant, care te face să vrei să afli ce se petrece mai departe cât mai repede. Femei imperfecte vorbește despre vinovăție, răzbunare și iubire cu o nonșalanță care cucerește cititorul. Totul te pune pe gânduri.









