Oamenii se nasc buni. Venim pe lume cu o nestăvilită poftă de a face bine, compasiune, recunoștință, iertare. Și toate astea, urmate ca stil de viață, ne fac mai fericiți și mai sănătoși. Asta-și propune să ne arate dr. David R. Hamilton, în cartea „De ce îți face bine să faci bine”, unde argumentația a tot ceea ce expune se face în baza a sute de studii analizate în amănunt. Poate chiar existența atâtor studii despre bunătate pălește de la primele pagini… nu mi-aș fi imaginat că bunătatea a fost studiată atât de în detaliu și profund.

„Bunătatea e cel mai bun medicament”

Așa începe cartea. Și înțelegem pe parcurs de ce. Pentru că o faptă bună nu înseamnă doar un ajutor dat altcuiva, ci înseamnă inclusiv o formă prin care tu, dacă alegi să faci bine, îți faci un bine mai întâi ție. Bunătatea nu costă. Și nu constă în fapte mărețe. Chiar și atunci când ții ușa cuiva care intră după tine, ajuți și cari sacoșele altcuiva sau scrii un mesaj de mulțumire, toate sunt fapte bune. Minore, poate făcute din instinct, dar sunt semne de bunătate.

Studiile prezentate în carte arată că atunci când abordezi omul sau orice situație cu blândețe, compasiune și recunoștință, totul se schimbă. Inclusiv în medicină, recuperarea vine mai ușor dacă pacientul este tratat cu bunătate. Fericirea și starea de bine nu vin ca urmare a unei vieți din care nu-ți lipsește nimic. Nu, studiile susțin că prin fapte bune, atingi cu mai mare ușurință fericirea și asta duce la bunăstare în cele din urmă.

Iar cel mai la îndemână mod de a face bine este să faci voluntariat. Atenție, că și aici s-ar putea să pici într-o capcană. Excesul de voluntariat nu este întodeauna benefic. Adică atunci când voluntariatul devine ca o obligație, la nivelul propriei stări de sănătate, percepția e de constrângere. Așa că alte studii au arătat că sunt suficiente minim 2 ore de voluntariat pe săptămână pentru ca aceste fapte bune să fie percepute în mod favorabil la nivelul sănătății. Ce e de la 8 ore pe săptămână în sus s-ar putea să aibă alt revers.

Așadar, dacă vrei să ai o inimă mai sănătoasă, un sistem imunitar mai puternic, să fii mai fericit, să nu mai fii atât de stresat și să trăiești mai mult, încearcă să faci bine. În plus, bunătatea acționează ca un antiinflamator și diminuează durerile. Pe scurt, efectul binelui apare imediat.

Fii bun cu oricine, dar înainte de toate, fii bun cu tine însuți

Chiar dacă acesta este ultimul capitol al cărții „De ce îți face bine să faci bine”, bunătatea începe cu noi înșine. Cât timp n-avem empatie și compasiune pentru noi, e greu să dai înainte. Nu poți să-ți faci mereu reproșuri, să trăiești în trecut, dar în rest să fii bun cu toată lumea. Dacă nu ești bun cu tine însuți înainte de orice, cum crezi că poți fi cu ceilalți? Nu e vorba de narcisism, e vorba de a avea grijă de noi prima dată, de a nu mai fi atât de aspri, de a ne face bine să fim în preajma propriei persoane. Așa începe dezvoltarea. Așa se creează stima de sine ridicată.

„În momentul în care avem grijă de noi, începem să creștem. Avem mai multă energie, încredere în sine, convingere, înțelepciune și claritate în ceea ce privește viitorul. Bunătatea manifestată față de alții devine astfel mai naturală și implică mai puțin efort. Compasiunea nu cere evaluare rațională. Recunoștința este un răspuns natural care vine din noi. Iar rănile trecutului se estompează treptat în acest fel.”

Suntem construiți să oferim empatie, o stare care aduce schimbări majore în bine la nivelul creierului. Practică recunoștința

Empatia e acolo unde se află afecțiunea pentru ceilalți. Se naște din compasiune. Iar la nivelul creierului, empatia nu face altceva decât să stârnească aceleași sentimente pe care le-am nutri pentru noi înșine în momentul în care vedem pe altcineva în suferință. Nu simțim durerea, dar simțim emoția.

„Atunci când are loc orice schimbare în legătură cu tine, creierul ți se schimbă și el. Iar dacă aduci mai multă bunătate în viața ta, vei contribui la crearea de schimbări la nivelul substanțelor chimice și structurii cerebrale care te vor ajuta să stabilești circuite neuronale responsabile cu bunătatea. Cu alte cuvinte, îți vei structura creierul pentru a fi mai bine pregătit să ofere bunătate. Ce înseamnă asta pentru viața cotidiană? Înseamnă că ne putem schimba obiceiurile. Nu trebuie să stăm mereu la mila unor gânduri ca <așa am fost programat genetic și nu am ce face> (…) creierul se schimbă pe măsură ce ne schimbăm gândurile. La fel și comportamentul.”

Dr. David R. Hamilton punctează în „De ce îți face bine să faci bine” și despre puterea recunoștinței. El dă exemplul exercițiului anti-văicăreală, care te ajută să devii mai conștient de lucrurile cu care ai fost binecuvântat. Cât timp îți îndrepți atenția spre ceea ce nu ai, nu ai să vezi lucrurile bune și nici puterea din viața ta.

„Recunoștința face loc împlinirii în viață. Transformă ceea ce avem în destul, ba chiar în mai mult. Transformă negarea în acceptare, haosul în ordine, confuzia în claritate… Transformă problemele în daruri, eșecurile în succese, întâmplarea neașteptată într-una sosită exact când trebuie și greșelile în evenimente importante. Recunoștința ne ajută să ne înțelegem trecutul, aduce liniște zilei de azi și creează o viziune pentru mâine.” (scriitoarea Melody Beattie)

Bunătatea produce oxitocină, adică hormonul iubirii. Câteva exemple prin care îți poți crește nivelul de oxitocină

Oxitodina creează și încredere. Tocmai de aceea, cu cât nivelul de oxitocină din creier este mai ridicat, cu atât suntem mai dispuși să arătăm încredere și bunătate celor din jur și stabilim conexiuni cu cei din jur cu mai multă ușurință. Oxitocina face să vezi oamenii altfel și chiar și atunci când încrederea îți este ruinată, tot reușești să culegi efecte benefice pentru starea ta de bine…

Cum reușești să produci oxitocină? Dr. David R. Hamilton vine cu câteva exemple la îndemâna oricui, cum ar fi:
• caută mereu lucrurile care te inspiră;
• exprimă-ți sentimentele întotdeauna, fără vreo teamă;
• oferă-ți cadou un masaj;
• arată susținere pentru cineva drag. Grija pe care ne-o purtăm reciproc are rezultate foarte bune pentru starea noastră de sănătate;
• oferă o îmbrățișare cât de des poți;
• mângâie un animal de companie. De exemplu, atunci când oferi mângâiere unui animal, scade tensiunea arterială și stresul, iar nivelul de oxitocină crește.

Cât de important este să ierți pentru a te desprinde de trecut. Iertarea e parte din bunătate

Cea mai importantă concluzie din acest capitol este că atunci când alegi să ierți cu toată ființa te eliberezi pe tine. Iertarea acționează mai întâi asupra ta. Nici nu trebuie să te intereseze ce crede cel pe care l-ai iertat, tu te vei simți mai bine, mai liniștit, mai conștient de tot ceea ce te înconjoară, de puterea inimaginabilă a acestui gest care e cu adevărat la îndemâna fiecăruia dintre noi. Iertarea înseamnă o pace interioară de nestăvilit. Așadar, când iertăm, o facem pentru noi. Pentru că prin iertare, manifestăm bunătate față de noi.

„Mulți oameni, pur și simplu nu știu să ierte. A spune doar nu funcționează întotdeauna. Iertarea nu reprezintă o acțiune singulară, ci un proces. Ea cere timp, pentru că sentimentele de furie și de suferință se pot reîntoarce mereu. Dar pe mădură ce iertăm treptat, ne eliberăm de gândurile care ne țin legați de anumite evenimente care ni s-au întâmplat. În timp, durerea e înlocuită de liniște, supărarea de gânduri bune, iar resentimentele de compasiune.”

Suntem făcuți să fim unul alături de celălalt, suntem făcuți să simțim emoțiile pozitive, suntem făcuți să iubim, suntem făcuți să iertăm, suntem făcuți să fim recunoscători, suntem făcuți să manifestăm compasiune, suntem făcuți să fim buni unii cu alții. Asta ar trebui să nu uităm niciodată și să ne repetăm în fiecare zi!