Am vizitat Oradea și…

Am vizitat Oradea și…

 

                   Mi-am dorit să vizitez Oradea, mai ales după ultimii ani în care peste tot se vorbește despre cât de minunat e orașul, locul, oamenii, totul. Ca turist și având experiența vizitării și celorlalte orașe importante din țară, pot spune că Oradea da, e frumoasă și spectaculos e modul în care a renăscut în ultimii ani, însă e și mult marketing. De vizitat, clar merită, așa cum merită oricare alt oraș important din țară, fie din pură curiozitate, fie pentru că e firesc să ne cunoaștem țara ca ofertă turistică, înainte de a-i pune din start o etichetă.

                   Am ajuns la Oradea cu sufletul la gură. De-abia așteptam să văd și eu ce înseamnă acest oraș despre care vorbește toată lumea atât de fumos și de bine. În tot timpul am avut-o lângă mine pe Dana, prietena alor mei stabilită în Oradea de vreo 25 de ani. Dana știe prea bine cum arăta Oradea în urmă cu ceva ani și ce o face acum atât de turistică. Oradea la pas înseamnă o lume a contrastelor. Iar aleea pietonală de pe Calea Republicii nu face excepție… aici, ai șansă să dai și peste șantiere în lucru, dar și peste una dintre cele mai instamagrabile locații din România, Palatul Moskovits Miksa, o bijuterie surprinzătoare arhitectural, perfect scoasă în evidență prin procesul de reabilitare și modernizare. Surprinderea a fost să aflu că în incinta acestuia sunt amenajate mai multe apartamente, proprietăți private, deci nu e un obiectiv turistic deschis publicului. În colțul celălalt de stradă, ce ziceam mai sus… șantiere și totul fad. Ceea ce nu e un lucru rău, ci arată că încă se investește în aducerea la viață a unor obiective turistice lăsate în paragină.

                       De fapt, toată renașterea turistică a Oradei și marketingul aproape agresiv de care are parte se datorează administrației Bolojan. E un adevăr, nu-i contestă nimeni meritele unuia dintre cei mai buni primari din țară, în prezent președinte al Consiliului Județean Bihor. Iar despre toate investițiile generate în ultimii opt ani îți poate vorbi fără niciun fel de marketing orice localnic. Chiar și fără a avea un nivel de trai ridicat, Oradea, ca oraș în care să locuiești îți oferă șansa de a te simți cu adevărat într-un oraș european. Am văzut curățenie și în cartiere. Nu vezi gunoaie pe străzi și nu vezi nici câini comunitari. Ai parcări și ai câteva parcuri mari, unde terenurile de sport sunt nelipsite. Administrația locală a înțeles că sportul înseamnă premisa unui stil de viață sănătos și a amenajat spații destinate sportului de masă, unde oricine are acces oricând să vină să bată mingea în voie, nu doar să se plimbe. În plus, Oradea are o nouă sală polivalentă care-i permite să susțină orice fel de competiție sportivă majoră. Are un nou bazin olimpic, fără să-l fi închis pe cel vechi. Oradea are Nymphaea, unul dintre cele mai mari aquapark-uri, un centru spa și de agrement care înseamnă „șase corpuri de clădire, șapte bazine exterioare și amenajări sportive și de agrement, vin în întâmpinarea ta, respectând regula celor doi d: destindere și divertisment. De asemenea, Aquapark-ul are în componența sa și două bazine speciale, unul pentru înot și unul pentru sărituri, dedicate împătimiților sporturilor de apă.” (sursa: www.visitoradea.com ). Totuși, pentru ca acest complex să existe, administrația locală a dezvoltat infrastructura rutieră adecvată. I-a expropriat pe cei care aveau case în zona în care s-a construit o arteră nouă. Altfel spus, interesul public a primat. Unii dintre orădenii afectați au înțeles, alții nu. Cert e că administrația a știut cum să valorifice zona și să o transforme într-un obiectiv turistic, mai ales pentru cei care locuiesc în orașele de pe lângă Oradea. Și chiar dacă s-au realizat atâtea într-un ritm alert, în decursul a câtorva ani, încă mai sunt multe de făcut…

                    Din turnul Palatului Primăriei admiri orașul de sus și înțelegi modul coerent în care s-a făcut dezvoltarea urbană. În zone de casă nu sunt blocuri, acestea se zăresc undeva în depărtare… văzând asta, gândul îmi fuge imediat la Iași, unde aproape că nu s-a respectat niciun principiu arhitectural ori peisagistic atunci când au fost eliberate autorizațiile de construcție pentru ansamblurile de locuințe colective. Până să ajungi în turn, urcând scările, te bucuri de o ingenioasă expoziție dedicată pompierilor. Asta pentru că din turn erau anunțate incendiile, prin bătăi de clopot…

             Panoramic, totul se vede superb! Am vizitat și Palatul primăriei și interesant mi s-a părut să aflu că administrația locală a amenajat actualele ghișee de plată pe locul unei foste parcări. Conceptual, locația a fost gândită ca orădeanul să nu mai alerge de la o instituție la alta ca să plătească taxele, ci să găsească totul în același loc. Inclusiv furnizorilor de utilități li s-au oferit spații pentru a-și amenaja ghișee. Arhitectural, interiorul palatului primăriei m-a dus cu gândul la Palatul Roznovanu din Iași. S-ar putea să mă înșel, însă scările ample, arcadele par conceput în același stil.

Vedere din Turnul Palatului Primărie

Vedere din Turnul Palatului Primăriei

                     În Piața Unirii n-am zăbovit prea mult, m-am îndreptat repede spre Palatul Vulturul Negru și-apoi spre Biserica cu lună, care-i tare interesantă prin faptul că luna din turn se mișcă în funcție de poziția lunii și a momentului din zi. În Piața Unirii ai posibilitatea să observi șapte stiluri arhitecturale diferite, regăsite-n clădirile care alcătuiesc piața. Am așteptat autobuzul turistic și am făcut și-un tur de oraș. Șirul Canonicilor, compus din 57 de arcade care însoțesc un coridor lung de 250 de metri, unind zece clădiri, mi s-a părut ca un labirint în care te poți pierde-n voie…

Panoramă piața centrală

Palatul Vulturul Negru, o veritabilă arteră mai ales a vieții nocturne din Oradea, când terasele sunt pline

Șirul canonicilor

                     Un loc de poveste este Complexul Baroc, cu a sa grădină amplă… „palatul, opera arhitectului vienez Franz Anton Hillebrandt, a fost construit în stil baroc austriac târziu şi s-a dorit a fi o copie mai mică a Palatului Belvedere din Viena. În 1773, Palatul a fost afectat de un incendiu, dar este reconstruit după planurile inițiale, fiind finalizat în anul 1777”, scrie https://www.visitoradea.com/ro/top-10-oradea/complexul-baroc . Am ajuns pe-nserat, era o liniște care te ademenea de-a dreptul. În incinta complexului este amenajat și un mic amfiteatru unde, din cate am înțeles, au loc mai ales cursurile festive de final de an. Despre Muzeul Francmasoneriei mi-am propus să scriu un articol separat pentru că mi se pare o idee foarte inedită. De la istoric, la sala de ședințe, totul e învăluit în mister…

Panoramă Complexul Baroc

Gradinile din Complexul Baroc

Muzeul Francmasoneriei

                 

                    N-am ratat nici Cetatea Oradea… la prima vedere, obișnuită cu stilul cetăților din Moldova, care-s adevărate fortărețe, zidurile mi s-au părut mici. Dar mi-am adus aminte că în același stil aproape e și cetatea din Târgu Mureș ori cea din Alba Iulia. Important e ce se petrece în incinta cetățenii, devenită un spațiu de petrecere a timpului liber. Aici găsești câteva restaurante și sediul Millesime- asociația pentru cultura și civilizația vinului. Într-un lateral era amenajată o mică scenă pentru concerte.

Cetatea Oradea

Panoramă interior Cetatea Oradea

                 Oradea este o destinație care îți ia ochii prin revitalizarea unui patrimoniu cultural divers. Clădirile au fost aduse la viață până la cele mai mici detalii și folosind o coloristică care să atragă. Oradea a știut cum să speculeze orice obectiv turistic readus la viață. A înțeles că turismul înseamnă prosperitate pentru oraș și a investit în marketizarea destinației. Pentru mine, vizitarea Oradei m-a făcut să privesc Iașul dintr-o altă perspectivă. Nu a localnicului, ci a turistului. Iașul turistic e peste Oradea turistică. Numai că Iașul nu știe să-și vândă patrimoniul și oportunitățile. E suficient să faci o plimbare prin Iași să să observi că noi avem clădiri superbe, reabilitate și modernizate poate chiar și de acum 10-15 ani în urmă chiar. Toate sunt iluminate ambiental de ani buni… și toate sunt dincolo de ”gardurile” Palasului. De multă vreme Iașul investește în aducerea la viață a monumentelor istorice, a clădirilor-simbol, numai că îi lipsește strategia de marketing. Spre deosebire de noi, Oradea a știut cum să-și ambaleze produsul într-un ambalaj care să atragă și a știut unde și cum să-l poziționeze e piață.
Orice oraș important din România trebuie să fie vizitat măcar o dată în viață de orice român, fie că vorbim de Iași, Brașov, București, Cluj, Timișoara, Oradea, Arad, Alba Iulia, Sibiu, Craiova ș.a. E firesc să mergi pe urmele istoriei… dacă îți place ce vezi sau nu e chestie de subiectivitate și ține de aprecierea fiecăruia. În plus, influențele străine și-au pus amprenta asupra așezărilor urbane de la noi, iar asta se vede în stilul pe care fiecare urbe și l-a dezvoltat în parte. N-am vrut să privesc Oradea cu ochi critic și comparativ cu Iașul, dar indirect am făcut-o. Iar concluzia acestei comparații involuntare e cea la care n-aș fi vrut să ajung: Iașul nu știe să se promoveze la adevăratul potențial. Oradea reușești să o vizitez în câteva ore, la Iași ai nevoie de câteva zile pentru a ajunge să vizitezi toate obiectivele culturale. Noi ne-am obișnuit să arătăm Iașul cu degetul și să privim orașul doar ca localnici. Și orădenii găsesc nod în papură orașului lor, dar în lume îl prezintă cu tot ceea ce are el mai frumos: arhitectură, cultură, loisir și altele… Poate că un european nu-i interesat să afle despre prima capitală a țării, Iași. Dar să fii român și să n-ajungi măcar o dată-n Iași, deși ești un obișnuit al călătoriei, e aproape impardonabil.

Dacă vreți să vizitați și Iașul, vă las aici un articol care poate vă va convinge că-i fain și la Iași! Mai ales că-n anul 2022, orașul Iași a fost desemnat ”Destinația anului  la categoria City Break”. E drept, Oradea, într-un clasament european al destinațiilor, ocupă locul șase în Best Destination in Europe și locul întâi la categoria „Best Art Nouveau” din Europa.