A 37-a ediție a Olimpiadei Internațională Porumbeilor Voiajori a avut loc la Oradea. În fața unui public numeros, de aproape două mii de persoane, evenimentul inedit a fost un real succes, anunță organizatorii. Olimpiada n-a fost o competiție în sine, ci o expoziție a celor mai valoroase 900 de exponate din 30 de țări participante. Expoziția a avut loc în noua arenă sportivă din Oradea, iar pe scenă „au urcat”, pentru a fi premiați, porumbeii care au întrunit cele mai multe puncte la concursurile la care au participat.
În topul de specialitate, la nivel internațional, România se clasează pe un onorant loc cinci în clasamenul țărilor cu cele mai mari perfomanțe ale porumbeilor voiajori- „dintre ţări, Polonia are cel mai mare palmares olimpic. România este în Top 5. Polonia, Slovacia, Belgia, Germania, dar şi România olimpică este, în acest moment, în Top 5 la nivel internaţional. România are şi campion olimpic, şi vicecampion olimpic, şi locul III, iar în World Best Pigeon sunt porumbei cu chiar două locuri I. Avem în ţară crescători de foarte mare valoare”, a subliniat Florin Gătejescu, preşedintele Comisiei Naţionale Columbofile şi vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Columbofililor din România, „Columba”.
La ediția organizată în premieră de țara noastră, „România a participat cu 54 de porumbei la clasa sport, din care un porumbel de top din Bihor, din comuna Cihei, aparţinând crescătorilor Şanta-Zlibuţ-Fildan (…) Evenimentul de marcă a cuprins expoziţia columbofilă pe categorii de distanţă (viteză, demifond, fond, general, maraton), două seminarii de specialitate, festivitatea de premiere a celor mai valoroşi porumbei voiajori (peste 100 de premii), un târg pentru hrană, medicamente şi accesorii. În premieră în România, va avea loc o licitaţie PIPA pentru 20 de porumbei de mare valoare (cea mai mare casă de licitaţie pentru porumbei voiajori exclusivişti)”, scrie agerpres.ro.
Porumbelul voiajor este rezultatul împerecherii unor rase sălbatice. Porumbeii au fost aliații oamenilor din cele mai vechi timpuri. În vremuri tulburi, cum au fost cele două Războaie Mondiale de exemplu, porumbeii voiajori au facilitat comunicarea. Un porumbel voiajor se întoarce la cuib. Acest fapt i-a determinat pe soldați să trimită mesaje cu ajutorul lor, legându-le de picior foi pe care scriau tot felul de vești. „Mesajul ajungea la destinatar în câteva ore”, se arată pe https://www.produsecolumbofile.ro/blogs/blog/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-sportul-columbofil . De pe același site aflăm că proprietarii (columbofilii) își diferențiază porumbeii prin introducerea în picior a unui inel omologat, când aceștia n-au nici șapte zile. Inelul omologat de Federație primește un talon care atestă proprietatea fiecăruia. Porumbeii încep antrenamentele la maturitate, după ce s-au obișnuit cu locul în care au fost crescuți. Distanța de parcurs crește treptat, astfel încât porumbelul voiajor să scoată un timp de întoarcere cât mai bun. Crescătorii spun că valoarea unui porumbel se vede în ochiul lui. Prețul unui exemplar cu pedigree ajunge și la câteva mii de euro bune.
Începuturile istoriei moderne a porumbeilor voiajori sunt atribuite Belgiei, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, mai exact în anul 1870. De altfel, în Belgia a fost înființată Federația Columbofilă Internațională, în anul 1937. În același an, în România, maiorul Traian Nițescu punea bazele Asociației Columba- Uniunea Română pentru Cultivarea Porumbelor Voiajori. Federația Crescătorilor de Porumbei de astăzi este o continuare a Asociației lui Nițescu. La nivel național există 45 de asociații înscrise în Federație.
sursa foto principala: mirror.co.uk
