Le-am ales la întâmplare, dar mi-au plăcut. N-am căutat neapărat să fie filme romantice, așa s-au nimerit poveștile. A contat că la unul am văzut-o pe Lindsay Lohan (Dorință irlandeză/ Irish Wish), la altul pe Nicole Kidman (Aventură în familie/ A family affair) și la celălalt era ceva cu o vacanță prin Thailanda și mi-am zis c-așa mă duc măcar cu gândul prin acele locuri (Mama miresei/ Mother of the bride)… trei filme romantice perfecte pentru un weekend în care nu vrei decât să te relaxezi. Două sunt comedii romantice, iar unul dintre aceste filme romantice are și ceva dramă. Toate se găsesc pe Netflix (aici, pe rubrica Discover- Cărți, filme, teatru mai puteți citi sugestii).
Aventură în familie/ A family affair
Pe lângă faptul că mi se pare că Nicole Kidman a descoperit elixirul tinereții, filmul chiar îți dă o stare de bine. Chris (interpretat de Zac Efron) interpretează rolul unei mari vedete de film. Indispensabilă îi este fiica lui Brooke (Nicole Kidman), Zara, un fel de omul bun la toate. Când Zara vine la Chris și-i spune că își dă demisia, eh, de-acolo cam începe firul epic neașteptat.
Booke este o scriitoare foarte talentată, premiată cu numeroase premii internaționale. Văduvă de 13 ani, nici prin cap nu i-a trecut că și-ar mai putea reface viața. Până îl cunoaște pe Chris, cu vreo 13 ani mai tânăr decât ea. Evident că Zara își iese din minți, nici nu vrea să audă că cei doi pot să aibă o relație. La un moment dat, chiar izbucnește în fața mamei sale și-i reproșează că habar nu are cum a fost să fie o viață întreagă în umbra ei, a unei mame celebre și apreciate pentru scris.
Ce mi-a plăcut în scenariu e relația extrem de faină dintre Brooke și fosta ei soacră, care-i și editor. Sunt deschise una în fața celeilalte și chiar fosta soacră e cea care o încurajează să meargă mai departe în această relație cu Chris. Îi spune să nu se gândească la niciun sfârșit și să înceapă să își dea seama că are și ea dreptul să aibă o viață personală, indiferent că fiica sa acceptă sau nu.
Crăciunul petrecut toți patru împreună se lasă cu ceva dramă. Cauzată de Zara, care-și dă seama într-un final că Brooke nu e nici pe departe o simplă aventură pentru Chris, ci e iubire. Așa că face ce face și din cea care nu și-i dorea împreună, organizează o întâlnire pur întâmplătoare între cei doi, la ceva timp după ce ei se despart. Asta doar pentru că i-a văzut pe ambii cât de triști sunt pentru că nu se mai văd, nu-și mai vorbesc și mai ales pentru că le înțelege ambilor nu doar punctele de vedere, ci și sentimentele.
Și uite-așa totul e cu happy end, iar cel care privește filmul se gândește că iubirea nu are niciun fel de barieră de vârstă, timp sau alte criterii. Când e să vină, vine. Trebuie doar să o accepți și să-ți dai voie să îi cazi în brațe, indiferent de temeri. De altfel, sunt câteva aspecte psihologice în film. Mai ales la Chris, care recunoaște că el mereu și-a părăsit iubitele în momentul în care îi era bine, dar de data asta vrea să stea, să vadă ce se întâmplă mai departe. Unele filme romantice nu-s întotdeauna presărate cu lacrimi, pot fi prezentate și-ntr-o notă cu umor, nu?
Mama miresei/ Mother of the bride
Mama miresei, adică Lana, este o adevărată personalitate în lumea medicală. Cumva, vestea că fiica sa se căsătorește o ia prin surprindere, dar nici nu se împotrivește. Pentru că Emma (fiica) este un influencer în devenire și semnează un contract destul de generos ca să-i fie organizată și transmisă nunta din Thailanda, toți invitații ajung în acel paradis…
Distracția începe în momentul în care mirii își prezintă părinții unii altora. Așa află că mama Emmei și tatăl lui RJ au trăit o adevărată poveste de dragoste în facultate. Adică se cunosc prea bine, dar tot de atunci să fie vreo 30 de ani de când nu și-au mai vorbit deloc. Și nu și-au vorbit pentru că iar apare factorul psihologic: el era prea speriat că nu e suficient de bun pentru ea, încât a plecat deodată, fără să spună niciun cuvânt. N-a putut să o uite, cum nici ea n-a putut să îl uite, chiar dacă fiecare a fost căsătorit cu altcineva.
Și cât timp au loc pregătirile pentru nuntă, Lana (mama miresei) este curtată intens de un doctor din resort. Numai că destinul are alte planuri… ea și Will (tatăl lui RJ), împreună cu invitații, care sunt de altfel și cei mai buni prieteni ai lor din vremea studenției, decid să-și aducă aminte de acele vremuri. Petrec ca în tinerețe, considerând că pe bucata aia de plajă retrasă nu îi vede nimeni. Dar ce să vezi, întreg resortul chicotește când îi vede a doua zi.
Lana și Will pleacă să exploreze insula chiar în ziua în care ea avea întâlnire cu doctorul. Și acolo, aflați în imposibilitatea de a reveni la cazare în timp util, își spun tot ceea ce nu și-au spus timp de 30 de ani. Will îi mărturisește că a fugit din propria lașitate, dar n-a uitat-o, încă mai are sentimente pentru ea. Și are curaj să-i spună că se va retrage și nu îl va mai vedea niciodată dacă ea nu mai are sentimente pentru el.
Își reiau legătura, doar că Lana îl aude vorbind tandru la telefon și trage concluzii pripite. Se poartă ciudat pe tot parcursul nunții, nu îi spune nimic lui. Până la un moment dat, când Will o întreabă ce are. Și ea izbucnește. Numai că toate acele gânduri erau nefondate, simple scenarii, asta pentru că Will avea să-i pregătească cea mai mare surpriză…
„Mother of the bride” e unul dintre acele filme romantice simpatice, cu final fericit, cu un fir epic din care nu lipsesc pasajele comice. Nu-i cu lacrimi, deci să nu credeți că vă trebuie șervețele prin preajmă.
Dorință irlandeză (Irish wish)
Maddie (Lindsay Lohan) este omul din spatele unui reputat scriitor, Paul. Numai că se și îndrăgostește de el, dar tot amână să-i spună și lui. În seara în care Paul își lansează ultimul roman, lucrurile iau o turnură neașteptată pentru ea. La lansare vin și cele mai bune prietene ale ei, iar una dintre ele îi cade cu tronc lui Paul, respectiv Emma. Totul se petrece foarte repede, iar firul epic e derulat cu câteva luni înainte, când toți merg în Irlanda pentru nunta dintre Paul și Emma.
Maddie încă îl iubește în secret pe Paul, dar asta știu doar ea și mama ei. Se resemnează oarecum. Se bucură pentru prietena ei, numai că și-ar fi dorit să fie ea cea cu care Paul se căsătorește. Și cum se plimbă prin împrejurimi, ajunge la tronul dorințelor, unde o femeie îi cere să-și pună o dorință. Maddie spune fără să clipească de prea multe ori că dorința ei e să se căsătorească cu Paul. Eh, de-aici încolo începe cumva un scenariu fantastic.
Maddie preia rolul Emmei. Ea e cea care trebuie să se mărite cu Paul. Toți se comportă absolut firesc, mai puțin ea, pentru că e singura care știe adevărul. Știe din ce cauză se întâmplă toate astea… se comportă buzar, dar toți se gândesc că e din cauza emoțiilor pentru nuntă. Plimbarea pe care o face cu James, un fotograf pe care îl cunoaște întâmplător când aterizează în Irlanda, o face să își dea seama că are ceva sentimente pentru el. N-a fost necesară decât o zi…
În ziua nunții, deși Emma îi spune că are sentimente pentru Paul, Maddie nu se supără. În schimb, vede că și Paul se schimbă în preajma Emmei. Vrea să pună capăt nunții, dar nu știe cum. O vede pe „sfânta” care i-a zis că îi îndeplinește dorința. Oricum, nunta are loc, numai că totul e un fiasco. Adică ea ajunge și spune adevărul despre tromul dorințelor, le zice Emmei și lui Paul că se iubesc și ar trebui ca ei să fie mirii, că dacă n-ar fi fost întâlnirea aia și gluma cu dorința, nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat…
Până la urmă, ca prin miracol, totul revine la normal. Pentru că Maddie cere altă dorință, aceea ca totul să se termine și să revină la normal. Ceea ce se și întâmplă. Iar ea fuge după James, omul de care se îndrăgostește și cu care simte că are atât de multe în comun. „Dorință irlandeză” e unul dintre acele filme romantice simple, ușoare, comice și perfecte pentru un lazy weekend.