Femeile rămân vulnerabile indiferent de vârstă sau loc. Am crescut într-o cultură în care femeia mereu trebuia să se sacrifice, să facă, să nu spună nimic. Așa au fost vremurile, iar emanciparea nu s-a produs niciodată așa pur și simplu. Din contră. Mi se pare uneori că uităm sacrificiile cu care ne-am câștigat drepturile noi, femeile. Că poate îl luăm în brațe pe „mi se cuvine”. Poate ni se cuvine acum, în vremurile astea, dar odinioară… Poate tocmai de aceea „întreabă de Andrea” devine modul prin care vocea femeilor care se află în pericol se poate auzi discret, fiind ca un colac de salvare.
De câte ori n-ați auzit că „și-a meritat-o/ căutat-o!” sau că femeia e nu știu cum sau că femeia putea să pună ceva pe ea, să nu provoace. Asupritorii au fost mereu iertați de societate sau cel puțin li s-a găsit circumstanțe atenuante. De ce, habar nu am. Dar e mai ușor s-arunci cu jigniri într-o femeie decât într-un bărbat și cumva să ți se pare firească treaba asta. De altfel, n-am tot auzi că aia e nu știu cum, că a făcut ceva, că sigur a ajuns nu știu unde pentru că și tot așa.
În Iași, dacă ești la o întâlnire și nu te simți în siguranță, poți cere ajutorul la bar dacă folosești cuvântul ANDREA
Îmi amintesc că am văzut chiar de curând un video din străinătate, prin care era exemplificat un semn care e ca un strigăt tăcut din partea victimelor traficate. Prea puțin oameni care au trecut pe stradă și-au dat seama de simbolistica acelui gest discret făcut, dar care putea să salveze o victimă. Tocmai de aceea mi s-a părut tare faină și demnă de aplaudat inițiativa Irinei Nichifiriuc.
Practic, în băile locațiilor din HoReCa partenere, va fi afișat mesajul „Întâlnirea ta nu merge bine? Nu te simți în siguranță sau ești neliniștită? Întreabă de Andrea la bar. Vom avea grijă să ajungi acasă în siguranță”. Asta înseamnă că orice femeie care simte că nu este în siguranță, că întâlnirea la care se află nu decurge cum trebuie, poate merge la bar și să întrebe de Andrea. Astfel, intenția este de a face în așa fel ca femeile să se simtă în siguranță oriunde.
La FILIT, va exista inclusiv o dezbatere care are ca subiect această inițiativă
Pe 24 octombrie, la cafeneaua FIKA din Iași, de la ora 18, Irina Nichifiriuc va modera o dezbatere pe tema „Întreabă de Andrea”. E o modalitate prin care nu doar că se va vorbi despre această inițiativă, ci se va arăta cum reușește literatura să tragă semnale de alarmă și să unească mai multe comunități pentru un bine comun, pentru siguranță. „Întreabă de Andrea” este și titlul unei cărți, despre care puteți afla mai multe aici.
Cum stă România la capitolul siguranța femeilor
Un studiu recent arată că una din patru femei a fost agresată cel puțin o singură dată de partener. MAI a dezvăluit faptul că în 2024, comparativ cu anul 2023, numărul cazurilor de violență domestică a crescut cu 2%. Un lucru extrem de îngrijorător, dar pe de altă parte arată și că victimele au început să vorbească, cer ajutor.
„Hărțuirea sexuală, cel puțin pe stradă, dacă vorbim de spațiul public, este destul de frecventă, în sensul în care fiecare dintre noi cunoaștem pe cineva care a trecut prin hărțuire stradală, dacă nu am trăit noi, personal, aceste situații – și nu doar o dată, dar și de la vârste foarte fragede, adică din adolescență sau chiar preadolescență. Din păcate, reacția comunității sau a societății este de a blama victimele pentru felul în care sunt îmbrăcate, deși, dacă e să mergem în absurd, sunt situații de hărțuire stradală care nu au nicio legătură cu vestimentația, indiferent cum ești îmbrăcată, și nici nu ar trebui să aibă relevanță.
Dacă am fost de acord să ne se sărutăm în seara asta, asta nu înseamnă că sunt de acord la mai mult de atât. Nimeni nu are dreptul să intimideze sau să fie agresiv, violent, hărțuitor la adresa unei alte persoane, indiferent cum este îmbrăcată, indiferent ce machiaj are. Asta nu este o invitație la a fi atinsă sau a fi apelată cu diferite expresii degradante.
Avem nevoie, și ca martori la hărțuire, să știm cum să reacționăm, pentru că de multe ori nu intervenim atunci când suntem martori la violență sexuală, violență stradală, inclusiv atunci când se întâmplă împotriva unor adolescente, deci împotriva unor copii.
Iar, pe de altă parte, în afară de schimbarea aceasta de optică, în care nu ar trebui să mai punem presiune și să blamăm victimele, ci să tragem la responsabilitate agresorii și să educăm tinerii în spiritul respectării libertăților și limitelor personale și drepturile celorlalți, cred că este nevoie, totuși, să luăm în serios acest tip de agresiuni.
Momentan, avem hărțuirea în spațiul public, care face parte dintr-o lege civilă – nu este tratată ca o infracțiune. Din păcate, nu există date la poliție legate de câte cazuri de acest tip au fost înregistrate, sau cel puțin nu le-au separat, pentru a putea să vedem câte persoane s-au dus la poliție să ceară ajutorul și ce s-a întâmplat în mod concret. Adică, practic, care sunt urmările pe care un agresor le trăiește atunci când când hărțuiește pe cineva pe stradă.”, declara Andreea Bragă, coordonator advocacy Centrul Filia, pentru Europa Liberă, într-un interviu pe care îl aveți aici.
