În mijlocul naturii, conectarea cu propriul sine se face într-o dimensiune aparte. A fost invitația pe care ne-a făcut-o psihoterapeutul Magda Axinte. Nu contează câți alți oameni ai în jur, e un ritual prin care îți dai întâlnire în cele mai misterioase moduri.

Locul de întâlnire: Taină Vie. Un loc pitit la marginea pădurii din Bârnova, care e escapada perfectă din zgomotul orașului și grijile cotidiene.

Gazdă: Magda Axinte. Cea care ne-a întâmpinat cu blândețea-i specifică, cu un „bine ați venit!” aproape șoptit prin vocea sa caldă și plină de emoție.

Salutul Soarelui

Pe un soare care încă se mai încumeta să își arate forța, ne-am așezat pe saltele și am început totul, sub îndrumarea lui Liviu, printr-un salut executat cu mișcări lente, atent făcute și musai conectate la întreaga noastră ființă.

A fost Salutul Soarelui, un echilibru perfect minte-trup, primul pas spre o călătorie în care era de așteptat să vezi care-ți sunt limitele. Mai ales când n-ai mai făcut yoga, nu știi la ce să te aștepți.

Fiecare întindere a trupului era un mod de a spune „mai pot” atunci când corpul îți dădea semnale că cedează. Tu controlezi corpul, nu invers. Fiecare gând întipărit în minte, deconectat de orice freamăt al realității de zi cu zi, nu spunea nimic altceva decât aici, acum.

A trecut. Toate conexiunile cu propriul trup s-au făcut atât de concentrat, încât nici n-am simțit când a trecut o oră. O oră în care n-am făcut altceva decât să ne punem pe pauză și să ne gândim la tot ceea ce ni se transmitea.

Meditația cu Magda Axinte

A urmat o meditație în care conexiunea dintre minte, trup și simțuri a trecut într-o altă dimensiune. Una intimă aproape. Una care a pornit cu setarea unei intenții personale. Acum, în mod cert, gândurile erau doar ale noastre, auzite individual…

Ghidați de Magda Axinte, am pornit într-o ofertantă călătorie către sine. Intenția setată se petrecea acum, adică în prezentul cert și viu. „Eu sunt…”, repetat de trei ori. În timp ce navigai pe tărâmuri imaginare, era o conexiune cu tine însuți. Una care n-a putut fi întreruptă nici de zgomotul trăsurilor care se auzeau pe ulița satului, nici de micile vietăți care parcă anume veneau să-ți dea târcoale, nici de vorbele celor de peste gard.

A fost intens. A fost cât trebuie. A fost o meditație de care aveai nevoie pentru a trece la următoarea etapă: eliberarea gândurilor, temerilor, frustrărilor sau a oricărei frământare negativă. Ne-am trecut pe bilețele ce gânduri vrem să ardem. A fost un exercițiu interesant pentru un om care nu prea e încercat de gânduri negre și care mereu găsește răspunsuri la psiholog. Am scris de la naivitate la oameni care n-aduc o stare de bine, de la răutatea celor din jur la acele fragmente din trecut de multă vreme apuse. Au ajuns în flăcările unui foc mocnit, deloc aspru… un foc care a primit cu generozitate atâtea gânduri grele, preluând povara de pe umerii fiecăruia.

Focul și eliberare printr-un rămas-bun de la orice gând negativ

Focul e atribuit inimii. E esența. E trăirea pură. Sunt simțirile conectate între ele și puterea vindecătoare prin iubire și blândețe. Gânduri transformate în scrum, acceptare, iertare și promisiunea de a merge mai departe. Asta am primit la schimb.

Într-o seară dintr-o săptămână oarecare, darul a fost invitația Magdei Axinte la acest ritual nu neapărat de purificare, ci unul care să te aducă mai aproape de tine și de prezent în mod conștient. Un ritual de yoga, meditație și foc. Un ritual despre aici, acum, conectare și speranță.

Se vor mai face astfel de întâlniri. Urmăriți pagina de Facebook a Magdei Axinte și așa veți afla unde, cum, când.