O poveste din tată-n fiu: mecanica, pasiunea pentru care Bogdan Dochița și-a propus să atingă performanța

O poveste din tată-n fiu: mecanica, pasiunea pentru care Bogdan Dochița și-a propus să atingă performanța

Pas cu pas descopăr un tânăr pasionat de domeniul tehnic, mecanic, ce se apleacă întrutotul sistemelor de automatizare dedicate automobilelor. Aș spune un profesionist, în adevăratul sens al cuvântului. Absolvent al Facultății de Mecanică din Iași, a reușit să-și dezvolte pe parcursul anilor de studiu diverse abilități tehnice în domeniul mecanicii. Bogdan Dochița, pe numele său, este un tânăr cu aspirații ce consideră că arma puternică a profesionalismului în acest domeniu mecanicii este dat de deviza de a fi permanent informat, de a fi atent la detalii și de a fi perspicace în realizarea conexiunilor dintre piese. Un specialist în domeniul mecanicii, ce consideră că motoarele reprezintă motivația atingerii perfecțiunii în carieră, iar răbdarea, cunoștințele tehnice și corectitudinea pot constitui componentele principale ale autovehiculului. În esență, cilindrii și pistoanele reprezintă cursul vieții, iar scânteile, combustia și transferul de căldură reprezintă energia unui tânăr plin de aspirații. Cu siguranță, Bogdan Dochița și-a găsit menirea încă din timpul liceului, când cocheta cu reparația circuitelor sau din timpul facultății, atunci când participa la cursurile de fizică. Dedicat domeniului fizicii și organelor de mașini, matematicii și mecanicii, acesta consideră că la bază studiului tehnic stă succesul unei cariere fulminante. Un real model pentru orice tânăr ce dorește să se afirme într-un anumit domeniu, care mai presus de orice pune prețul pe respectul față de client și pe meseria realizată cu profesionalism…

Ștefana Agop, revista InSociety: Încă de mic ai fost atras de sfera mecanicii și aș dori să îmi spui unde își are seva această pasiune și cum ai reușit să o dezvolți pe parcursul anilor?

Bogdan Dochița: Rădăcinile cunoașterii mi le trag din zona pitorească a Neamțului, mai precis din Bicaz. Copilăria am petrecut-o în preajma Codrilor din Pașcani, unde mi-am format abilitățile meșteșugărești. Încă de mic eram pasionat de mecanică, de piulițe și șuruburi, încercând permanent să asamblez diverse lucruri prin casă. Atenția pentru detalii și pasiunea pentru mecanica auto am moștenit-o de la tatăl meu, fiind vorba între noi, este un perfecționist al bijuteriilor pe patru roți. În timpul liceului, petreceam timp la atelierul de reparație alături de tatăl meu, astfel reușind să prind drag de sfera industriei auto. Cunoștințele aprofundate despre acest domeniu le-am căpătat în cadrul cursurilor Facultății de Mecanică din Iași, din cadrul Universității Tehnice „Gheoghe Asachi” din Iași.

Ș.A.: Pătrunzând în industria automobilistică am observat ca aceasta ține de o sferă de creare și de comercializare a automobilelor, dar și a pieselor componente din ansamblul acestora. Urmând mai îndeaproape istoria evoluției acestui sector economic, am văzut faptul că printre principalele puteri ale lumii ce activează în acest domeniu sunt Statele Unite ale Americii, Japonia și China. Poți să ne oferi câteva detalii despre modul în care aceste industrii competitive se remarcă la nivel mondial și în ce măsură România poate să joace un rol important în acest în această industrie?

Bogdan Dochița: Industria automobilistică prezintă sfera de proiectare, dezvoltare, producere și comercializare a autovehiculelor, reprezentând unul dintre cele mai importante sectoare economice. Istoria producției mondiale de autovehicule remarcă prezența Statelor Unite ale Americii în topul clasamentului din 1929, realizând circa 90% dintre automobile. După cel de al doilea Război Mondial, Statele Unite ale Americii dețineau circa trei sferturi din producția auto mondială, începând cu anul 1980 născându-se o luptă acerbă între două mari puteri Japonia și SUA. În anul 1994, Japonia devine lider la nivel internațional, menținându-și poziția până în anul 2009, când China a urcat în clasament prin producerea a 13,8 milioane de unități. La nivelul României, industria auto deține performanțe considerabile în sectorul economic reprezentând 14% din PIB și contribuind cu aproximativ 26% la exporturi. Această ramură reprezintă una dintre principalele forțe economice ale țării și trebuie considerată drept o pepinieră pe care avem obligația de o menține și de a o dezvolta.

Ș.A.: Funcționalitatea oricărui vehicul este de a transporta un anumit număr de pasageri, fie un anumit volum de marfă. Cum putem clasifica tipurile de vehicule luând în calcul gradul de funcționalitate al acestora pe care îl dețin la nivelul global?

Bogdan Dochița: Din punct de vedere funcțional putem remarca mașinile pentru pasageri, vehiculele comerciale ușoare, microbuzele, camioanele și autobuzele. Mașinile sunt utilizate în vederea transportului de pasageri, dar respectând condiția unui număr limitat de locuri. În ceea ce privește vehiculele comerciale ușoare, acestea sunt utilizate în transportul de mărfuri și variază între 3,5 și 7 tone. În industria auto putem să aducem prin plan și microbuzele care sunt utilizate pentru transportul de pasageri, având o capacitate mai mare comparativ cu clasa automobilelor. O altă ramură este reprezentată de camioanele mari ce sunt destinate transportului de bunuri și include vehiculele de tractare a remorcilor. De asemenea, putem include autobuzele și autocarele care sunt utilizate în transportul de pasageri, dar oferă în egală măsură un spațiu considerabil pentru transportul mărfurilor sau bagajelor.

Ș.A.: Pe meleagurile românești au luat naștere două modele de mașini Malaxa și Marta. Am rămas uimită de caroseria originală a acestora pentru că, în trecut, au reprezentat adevărate bijuterii pe patru roți. Aș vrea să ne dezvălui câteva detalii despre cele două modele produse pe tărâm românesc.

Bogdan Dochița: Istoria mașinilor pe plaiurile românești se consemnează în zona de vest a țării, cu precădere în Banat și Crișana, lupta pentru supremația industriei auto fiind între orașele Arad și Reșița. Consider că primul automobil 100% românesc a luat naștere la uzinele Malaxa din Reșița, vehiculul creat oferind un nivel ridicat de confort prin prezența caroseriei elegante sub formă aerodinamică și portbagajul situat în partea frontală. Modelul Malaxa a fost considerat de cronicile vremii drept primul autoturism românesc modern. Lumea este într-o continuă evoluție și ne oprim în timp, în anul 1908, când s-a înființat, la Arad, fabrica de automobile Marta (acronim Magyar Automobil Részvény Társaság Arad). Dedicată creării automobilelor, utilajelor feroviale, autobuzelor și camioanelor, acestea surprindeau prin design-ul original al caroseriei.

Ș.A.: Una dintre cele mai importante fabrici din România, producătoare de automobile a fost construită la Mioveni. Mi-a tras atenția un model deosebit, Dacia 1100, ce a reprezentat un vârf de gamă pentru acele vremuri. Cum a luat naștere brandul Dacia și  care este istoria modelului 1100?

Bogdan Dochița: Fabrica Dacia s-a ființat la Mioveni, în județul Argeș, având la bază un acord între autoritățile române și cele franceze, reprezentate de producătorul francez automobile Renault. Construcția uzinei a avut loc în anul 1966, în anul 1968 având loc testarea primului motopropulsor. Se avea în vedere crearea unui autoturism de clasă medie, cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.000 și 1.300 cm3 cubi, fiind o berlină cu tracțiune și motor pe spate.

Ș.A.: Am observat faptul că acest model Dacia 1100 a fost ales drept unul de colecție, devenind căutat de numeroși colecționari sau iubitorii de vehicule. De unde se naște această pasiune pentru mașini și care este instituția care promovează modele de Dacia pe teritoriul României?

Bogdan Dochița: Celebra Dacia reprezintă o bijuterie a industriei automobile românești de la Mioveni. Denumită și diamantul românesc, a devenit unul dintre cele mai căutate modele de colecție. Antica mașină a devenit un vehicul istoric intrând în familia Retromobil Club România, proprietarii alegând să restaureze bijuteriile pe patru roți și să le ofere o nouă față, ducând mai departe zestrea auto românească.

Ș.A.: Am observat în mass media o serie de propuneri aduse de un student în ceea ce privește oferirea unui nou design de caroserii modelului Dacia. Care sunt elementele ce diferențiază modelul tradițional Dacia de cel nou propus?

Bogdan Dochița: Vorbim despre fabricile de tradiție și iată că un student de la Universitatea Transilvania din Brașov, Alexandru Mariș, dorește ca prin design-ul creat să revoluționeze modelul Dacia 1300 fabricat în anii ‘70 la uzina din Mioveni. În opera realizată, acesta îmbină conceptele originale ale modelului de autoturism clasic românesc, dar și cele de lux prin caroseria modernă. Într-un mod armonios dar în egală măsură inovativ, acesta reunește elementele cromatice, grilele, forma farurilor și bușonul de benzină de la modelul tradițional, dar și îmbinările elementelor realizate într-un stil modern.

Ș.A.: Cercetătorii atrag atenția asupra faptului că la nivelul României a avut loc automatizarea proceselor în industria automobilelor. Ai putea să îmi spui în ce măsură acest proces de automatizare a influențat productivitatea muncii?

Bogdan Dochița: În România, sectorul industriei auto este de tradiție, devenind o arie tot mai atractivă pe plan economic. Dinamica anuală a costurilor salariale în domeniul industriei auto din România a fost acoperită de cea a productivității muncii, conform unor date analizate de Banca Națională a României, deoarece a avut loc automatizarea proceselor, acest sector devenind unul mai performant. Puterea industriei auto românești este evidențiată de creșteri semnificative, consemnate în anul 2011 de vânzarea SUV-ului Duster pe platforma de la Mioveni, dar și în anul 2018, prin modelul SUV EcoSport produs de uzina Ford de la Craiova.

Ș.A.: Un domeniu complex, în care întâlnim zi de zi tot felul de situații surprinzătoare în care profesionalismul și dexteritatea se dovedesc prin măiestria și talentul fiecărei persoane în parte. Ce presupune a fi angajat în domeniul mecanicii sau în domeniul distribuției de piese auto?

Bogdan Dochița: Locurile de muncă în domeniul mecanicii auto presupun întreținerea și repararea vehiculelor de transport, dar și distribuirea pieselor necesare în vederea funcționării eficiente a vehiculelor. Activitatea se desfășoară, în mod normal, în atelierele de service, în depozitele mari care dețin piese de schimb, dar și în zona de birouri pentru a crea legătura între client și furnizorul de piese auto, cu scopul obținerii unui preț cât mai avantajos a părților componente.

Ș.A.: Când vorbim de profesionalism există o serie de echipamente ce sunt imperios necesare a fi în dotarea fiecărui angajat din domeniul mecanicii. Care ar fi principalele elemente care ar fi indispensabile persoanelor ce activează în acest câmp?

Bogdan Dochița: Într-adevăr, se remarcă o serie de echipamente care sunt utilizate în industria auto. Vorbim aici despre uneltele (piulițele, cheile fixe, șurubelnițe), soluțiile de gresare, uneltele de calibrare, detectoarele de testare a circuitelor sau instrumentele de diagnosticare.

Ș.A.: Angajații din domeniul mecanicii trebuie să știe să manevreze tot felul de echipamente și este important să dețină o serie de abilități în ceea ce privește soluționarea anumitor probleme ale clienților. Aș dori să știu care sunt cele mai importante calități pe care trebuie un angajat să le aibă în acest domeniu?

Bogdan Dochița: Importante în acest domeniu sunt abilitățile de dexteritate și agilitate ale angajatului, dar și cunoașterea informațiilor despre părțile componente ale mașinii și modul în care aceasta funcționează. Succesul este asigurat de realizarea unei școli profesionale, de dexteritate manuală, de imaginația tehnică, de vedere a spațială a pieselor în cadrul unui ansamblu de componente, de simțul preciziei, de abilitatea de autoorganizare a programului de muncă, de acuitatea dezvoltată a vederii, dar și de condiția fizică corespunzătoare. Din punctul meu de vedere, cred că cel mai important aspect este să empatizeze cu cerințele clientului, având la bază bagajul vast de cunoștințe.

Ș.A.: Epoca globalizării și a rapidității informaționale oferă o serie de previziuni asupra evoluției industriei automobilelor a anului 2020. Care consideri că ar fi principalele lupte de supremație dintre fabricile din această industrie la nivelul societății românești și ce modele inovative ar putea atrage atenția publicului?

Bogdan Dochița: Din punctul meu de vedere, anul 2020 ar putea fi considerat a fi un an benefic pentru industria auto din România deoarece toate se așează sub eticheta verde de creare a unor autovehicule care să aibă un factor poluant cât mai redus. Deși s-a observat pe parcursul timpului o încetinire a creșterii industriei auto la nivel european, producția auto locală a fabricii Dacia, cât și Ford a avansat datorită creării unor noi modele de motorizare. Ambele fabrici conțin un portofoliu amplu privind modelele auto, cele ce mi-au atras atenția în mod deosebit fiind modelul SUV Duster, produs de Dacia, dar  și SUV Puma și EcoSport, produse de Ford.

***#dinistorie: Fizicianul Isaac Newton, în celebra sa lucrare „Philosophiae Naturalis Principia Mathematica”, pune bazele mecanicii clasice ce studiază schimbarea poziției corpurilor. Dorința acestuia a fost de a studia în mod comparativ corpurile macroscopice ce se deplasează cu viteze mici față de cele care se deplasează cu viteza luminii. Ulterior, Albert Einstein a oferit o perspectivă generală a mecanicii clasice pentru noul concept definit drept mecanică relativistă, capabilă să descrie mișcările corpurilor realizate cu viteze mari. Mai târziu, cercetătorii au definit și mișcarea corpurilor microscopice drept mecanică cuantică, astăzi, acest domeniu reprezentând un subiect vast de analiză pentru numeroși oameni de știință.***

sursa foto: https://www.gandul.ro/auto/galerie-foto-cum-arata-urmasul-modern-al-clasicei-dacia-1300-11823058;https://daciaclasic.ro/istoric-3/;https://www.opiniatimisoarei.ro/dacia-de-la-rabla-la-masina-istorica-care-sunt-cele-mai-cautate/modele-de-colectie/30/01/2015;https://specialarad.ro/marta-sau-malaxa-care-a-fost-primul-automobil-romanesc/.