Nu știm ce poate fi în mintea cuiva care lovește o femeie și nu știu care ar fi motivele pentru care o femeie, victimă a violenței domestice, ar mai accepta să trăiască lângă un bărbat care a ridicat mâna asupra sa. Și cu toate astea… există multe femei care, de teamă, tac. Tac până fix în punctul în care ajung la o saturație. Potrivit www.violențaimpotrivafemeilor.ro, „în anul 2017 au fost raportate Poliției un număr de 20.531 de fapte de loviri și alte violențe comise între membrii familiei, conform statisticilor Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), furnizate la solicitarea Centrului Filia. Majoritatea agresorilor sunt adulți de sex masculin (92%) iar majoritatea victimelor sunt adulți de sex feminin (76%), dar și minori.”
Marșul de sâmbătă, 19 octombrie, de la ora 15, e un semnal de alarmă și va avea traseul: Piața Unirii – Bld. Ștefan cel Mare și Sfânt – Anastasie Panu – Bld. Independenței – Gavriil Musicescu – Piața Unirii, organizatori fiind organizația RESET, ideea fiind inspirată de acțiunea similară, desfășurată la București, la inițiativa Centrului Filia și Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Pe pagina de Facebook a evenimentului, organizatorii aduc în atenție statisticile îngrijorătoare, înregistrate la nivelul României, condamnând ferm orice act de violență domestică.
„Condamnăm comportamentul acelor bărbați care desconsideră femeile, le jignesc, le umilesc, le hărțuiesc, le violează sau le lovesc cu impunitate. Nu există circumstanțe atenuante pentru bărbații violenți în relația de cuplu, în familie, la locul de muncă și în diverse spații publice. Condamnăm atitudinea celor care pun la îndoială mărturiile femeilor care au trecut prin violență și le învinovățesc pe ele pentru ceea ce au avut de suportat. Acestora dorim să le transmitem un mesaj ferm: este inacceptabil să minimizați experiențele negative și dramele prin care trec mii de femei! Femeile nu „provoacă” violența. Nu există nicio justificare și niciun context, decât cel de auto-apărare, care să legitimeze folosirea violenței. Nicio femeie nu “merită” să fie bătută sau violată, hărțuită sau jignită.
Atragem atenția că anumite categorii de femei sunt vulnerabile în fața violenței și că instituțiile le tratează discriminatoriu sau chiar abuziv: femeile rome, sărace, LBTQIA, femeile exploatate sexual sau traficate, fetele din centrele de plasament, femeile cu dizabilități fizice sau mintale, femeile refugiate și migrante. Atragem atenția asupra presiunii sociale la care sunt supuse unele femei pentru a le face să ascundă actele de agresiune comise asupra lor de bărbați. Nu le judecați pe cele care nu spun nimic celor din jur despre violențele la care sunt supuse și nu le reclamă la poliție. Femeile au nevoie de încredere pentru a ieși din relațiile abuzive sau pentru a reclama actele de hărțuire sau viol. Au nevoie de încredere în forțele proprii, încredere că familia nu le va judeca și nu le va acuza pe ele pentru agresiunea partenerilor, încredere că nu vor suferi repercusiuni, încredere că polițiștii și judecătorii le vor crede. Transmitem bărbaților și băieților invitația să fie și EI o forță activă în oprirea violenței împotriva femeilor și fetelor. Bărbaților din învățământ, sănătate, justiție, mass-media, sport și mediul de afaceri, bărbaților și băieților formatori de opinie. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, nu doar a femeilor, să luăm atitudine împotriva violenței.
Condamnăm comportamentul unor polițiști în relația cu femeile care reclamă agresiunile. Refuzul unor polițiști de a înregistra plângerile femeilor, în mod special ale femeilor rome sau ale altor femei din grupuri vulnerabile și atitudinea lor descurajantă atârnă greu în decizia femeilor de a merge mai departe pe drumul instituțional necesar eliberării din situația de violență sau de a se întoarce la agresor. Suntem îngrijorate de lipsa accesibilității la servicii sociale publice oferite la nivel local în cazurile de violență împotriva femeilor. Serviciile publice nu sunt specifice pentru victimele violenței domestice, cele existente nu sunt suficient promovate pentru a fi cunoscute, procedurile de acces sunt greoaie și descurajante, iar majoritatea adăposturilor nu pot primi femeile în regim de urgență.
Organizații neguvernamentale cu experiență îndelungată în furnizarea serviciilor, inclusiv organizații din Rețeaua VIF, sunt în ultimii ani într-o acută lipsă de suport și finanțări, care le periclitează activitatea. Autoritățile finanțează din ce în ce mai puține ONG-uri furnizoare de servicii specifice și astfel reduce accesul femeilor la ajutorul de care au nevoie pentru a scăpa de violență. Este necesar un efort comun, de cooperare și consultare, astfel încât nevoile femeilor să fie prioritare în construirea bugetelor locale și centrale, așa cum prevede legea. Considerăm că educația pentru relațiile sănătoase este cea mai sigură modalitate prin care poate fi oprită perpetuarea violenței. Credem cu tărie că informarea trebuie completată de formarea comportamentelor și atitudinilor non-violente prin exersarea acestora în mediul școlar și în mediul de viață al tuturor. Avem nevoie de sprijinul profesioniștilor din învățământ pentru a da prioritate demersurilor de educare pentru o viață fără violență. Sunt necesare politici și finanțare pentru atingerea acestor obiective.”, e mesajul promovat pe https://www.facebook.com/events/408731889789989/.
Practic, ce se solicită autorităților?
– Alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru programe de prevenție, conștientizare și educație în rândul copiilor, tinerilor și adulților;
– Finanțarea de la bugetele locale a serviciilor sociale, publice și ne-guvernamentale, necesare supraviețuitoarelor violenței și comunităților; finanțarea prioritară a adăposturilor de urgență;
– Adoptarea de urgență a legislației pentru sistemul de supraveghere a agresorilor folosind brățări electronice și modificarea Codului Penal astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă femeia își retrage plângerea;
– Identificarea și tratarea cu prioritate a cazurilor de acte sexuale cu minore;
– Formarea continuă a personalului din IGPR, IML, servicii de sănătate, servicii sociale și a magistraților care lucrează cu cazuri de femei victime sau supraviețuitoare ale violenței domestice și sexuale;
– Echipe mixte femeie-bărbat de agenți de poliție care să instrumenteze cazurile de violență sexuală și violență domestică;
– Centre specializate pentru cazurile de violență sexuală, cu personal specializat care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală;
– Programe de educație, consiliere și terapie pentru agresori în fiecare județ.
Ce poți face tu?
1. Dă mai departe informația despre marș. Încurajează și alte persoane să ni se alăture.
2. Vino la Marș pentru a condamna în stradă toate formele de violență împotriva femeilor.
3. Transmite un mesaj video, foto sau scris, prin care să-ți arăți solidaritatea. Te rugăm să postezi mesajul cu hashtag #stopVIF sau #credetine pe pagina proprie sau pe pagina event-ului.
4. Donează pentru a sprijini activitățile Rețelei VIF: http://violentaimpotrivafemeilor.ro/fundraising/
