Am descoperit-o și redescoperit-o. Am descoperit cu mulți ani în urmă un om frumos și profesionist. Am urmat cursurile de dermopigmentare în cadrul academiei sale, am păstrat și am continuat întâlnirile noastre. Atunci când se întâmplă lucruri frumoase înseamnă că trebuie să continui. Și am redescoperit-o pentru că întrebările din interviul pe care mi l-a acordat au venit ca o completare la tabloul pe care deja îl aveam despre Senior International Trainer Beauty&Medical Pigmentation, Diana Gulan. E mamă și soție, copilul părinților săi, nora soacrei mele, sora fratelui său, rudă mai apropiată sau mai îndepărtată a unor oameni frumoși, prietenă și sprijin pentru cei care i-o cer, o femeie cu contract de muncă, care zilnic merge la serviciu, un om obișnuit, după cum chiar ea îmi spune încă de la începutul dialogului nostru. Și nici nu-i de mirare că spune atât de nonșalant totul, din moment ce știam că o caracterizează sinceritatea, nu doar modestia. O face fericită fericirea fiicei sale! „Fericirea și mulțumirea celorlalți pentru faptele mele. Fericirea pacientelor mele cu cancer care radiază atunci când se privesc în oglindă după procedura mea. Fericirea mă face fericită. De aceea cred că mă și lupt să o provoc…”, completează Diana. E nostalgică, oarecum, după bunica ei, iar încă un minut petrecut cu această ființă dragă ei e ceea știe cu siguranță că nu va mai reuși… A ajuns într-un punct al carierei în care se împarte între cursuri și academie, iar dacă n-ar fi ajuns aici, i-ar fi plăcut să aibă propriul restaurant în care să gătească chiar ea.
„Este 1000% pasiune, 100% antrenament și 1 miliard la % de <Nu te lăsa! Trebuie! Poți! Insistă! Continuă!> atunci când dorești să fii profesionist. N-ai nevoie neapărat de noroc pentru a reuși în această breaslă. Valoarea adevărată iese la iveală. Norocul nu întâlnește doar valori!”
Laura Buțurcă, InSociety: Până să ajungem mari, suntem copii. Care este amintirea cea mai plăcută din copilărie?
Diana Gulan: Bunica mea, al cărei nume îl poartă și fiica mea. Clipele petrecute cu ea, momente de alint sau de dojană. Tot ce a fost ea. Când ea s-a dus, mie mi s-a încheiat copilăria. Ea este copilăria mea.
Se spune că toți avem un vis când suntem mici. Ce doreai ,,să te faci’’ când vei fi mare?
Diana Gulan: Vai!!! Inginer constructor! Îmi plac casele de când mă știu. Îmi plăcea ideea să construiesc eu case și să fac locșoare în ele, în care să poți să stai să citești, să mănânci struguri și să te găsești pe tine. Nu am putut face acest lucru din cauza unor probleme de sănătate. Așa că am făcut Academia de Studii Economice din București și apoi, peste câțiva ani, am intrat în industria beauty. Dar la construcții nu am renunțat… am fost implicată 1000% în orice proiect de renovare sau construcție care a avut loc în viața mea.
Care a fost drumul tău în viață până ai înțeles că pasiunea pentru frumusețe poate și trebuie să devină o afacere de succes?
Diana Gulan: Am lucrat beauty în paralel cu contabilitatea. Câțiva ani chiar. La un moment dat, am realizat că nu mai am timp de balanțe și bilanțuri și am rămas doar cosmetician. Apoi, într-o zi, a trebuit să deschid primul cabinet de cosmetică. Nu am vrut. Mie îmi plăcea să lucrez colaborator. Însă așa a fost conjunctura care m-a forțat. Apoi, peste un an, am deschis și școala de cosmetica și make-up… apoi, am făcut pigmentare, am devenit tehnician internațional, apoi…este acum. Merg la serviciu zilnic. Am pacienți și studenți.
Ce înseamnă pentru tine ideea de „om frumos”?
Diana Gulan: Un om a cărui inimă se rupe atunci când aude despre suferință. Un om care încearcă să dea o mână de ajutor. Un om care sprijină fără să se gândească la cât cheltuie ca să poată acorda sprijinul. Un om care nu contorizează, care nu judecă, care doar se gândește cum să facă să fie cât mai bine pentru seamănul său.
Care ți s-a părut cea mai mare provocare atunci când ai ales să deschizi propria academie de dermopigmentare?
Diana Gulan: Să fiu capabilă să transmit informația cât mai structurat și inteligibil, să exprim în cuvinte toate feeling-urile pe care le am ca tehnician atunci când execut o lucrare, acele feeling-uri care s-au dovedit câștigătoare. Să îmi fac studenții să simtă bucuria și satisfacția pe care o ai atunci când ai terminat de „așezat” lucrarea ta pe chipul clientului, căci numai acea bucurie te face să fii și mai bun data viitoare.
Pe piața din România și cred că nu doar aici se fac des confuzii în privința noțiunile de tatuaj, machiaj semipermanent, dermopigmentare. Ar fi minunat să lămurim lucrurile.
Diana Gulan: Cred că s-a mai luminat puțin confuzia aceasta. A existat, dar acum parcă e mai clar totul. Pigmentarea, micropigmentarea, machiajul semipermanent, dermopigmentarea sau permanent make-up-ul înseamnă același lucru- corecții minimale, cu scop de îmbunătățire a trăsăturilor sau coloritului natural al pielii. Sigur că lucrurile au evoluat și sunt tehnici care realizează chiar machiaje prin pigmentare. Apoi, să nu uităm de pigmentarea medicală care creează areole post cancer de sân, camuflează cicatrici, etc. Tatuajul corporal este o artă în sine. El creează „tablouri”, simboluri, însemne pe trupul oamenilor. Este greu ce fac acești artiști și am toată stima mea pentru munca lor. Dincolo de asta, există diferențe majore între aparatele și pigmenții tatuatorilor și a dermopigmentiștilor.
Cui se adresează cursurile din cadrul academiei tale?
Diana Gulan: Cursurile mele se adresează doar celor care vor să facă performanță! Doar celor care sunt dispuși să muncească nu numai în perioada școlii, ci și ulterior, toată viața, de fapt. Celor care au conștiință și înțeleg câtă responsabilitate presupune munca aceasta. Iar aceia care corespund acestor criterii, crede-mă, sunt niște oameni minunați! Și performează ulterior.
Mai este privit ca un subiect delicat machiajul semipermanent? Sunt mai informate clientele?
Diana Gulan: Este un subiect la modă. Este un trend extraordinar să-ți faci pigmentare. Nu vreau să spun că este un must have, dar este deja foarte uzual. Totul este să fie foarte atenți în alegerea tehnicilor, a culorilor… Din păcate, sunt și foarte multe eșecuri și asta creează probleme mari unora dintre clienți. Din fericire, există soluții de îndepărtare a lucrărilor nefericite, însă asta nu înseamnă să nu studieze cu atenție ceea ce doresc să-și pigmenteze, unde sau cu ce produse se lucrează.
Ai întâlnit persoane care vin către tine pentru un tip de procedură doar pentru că este la moda?
Diana Gulan: Da, adesea. Însă treaba mea este să le explic ce li se potrivește, la ce se pretează tipul lor de piele, osatura sau pilozitatea bunăoară, să explic de ce nu pot avea buze cyclamen și care ar fi rezultatul vindecat dacă s-ar merge pe acest pigment, etc. Asta este munca mea. Să analizez și să decid ce este cel mai corect și potrivit tehnic pentru clientul meu și să îi explic dezavantajele. De fapt, alegerea cumva nu-i aparține! Eu nu fac altă tehnică sau procedură doar fiindcă așa își dorește. Eu fac doar acea lucrare care garantează un rezultat maxim pentru el. Altfel…este liber să aleagă alt tehnician.
Ai refuzat cliente pentru că ceea ce își doreau nu era în acord cu viziunea ta despre acea lucrare?
Diana Gulan: Da. Așa cum spuneam, chiar da. Dar puține au plecat. Au decis să meargă pe mâna mea.
„Trend-urile pot fi un coșmar uneori. Pentru că, așa cum spuneam, lupta mea este să îmbunătățesc aspectul natural prin tehnici, culori și metode neinvazive. Când trendul este să se pieptăne sprâncenele până la jumătatea frunții și clientul vrea pigmentarea wet eyebrows… cam ce crezi că fac eu? Sau buze mat nude, cu atât de mult dioxid de titanium că ai putea vopsi un gard! Nuuu, asta nu.”
Care este cea mai solicitată procedură? Sprâncene, buze, eyeliner ochi?
Diana Gulan: Răspunsul imediat ar fi sprâncene. Mai ales dacă mă gândesc și la ce îmi povestesc foștii mei studenți. În ceea ce mă privește, cred că lucrez aproximativ cam același număr de pigmentări, din fiecare tehnică. Asta mă bucură. Pentru că stau mereu antrenată pe tot ceea ce știu să fac.
Ce înseamnă și ce implicații poate avea situația în care o persoană apelează la serviciile unei persoane neautorizate oficial ca dermopigmentist?
Diana Gulan: Știi, e complicat să răspund… Oamenii sunt diferiți – și asta e frumos!- și au alegeri diferite. Este absolut dreptul la opțiune personală, dacă mă lași să mă exprim așa. Legislația este profund deficitară, pornind de la codul muncii, fiscalitate, internetul ca o probă… sunt multe aspecte. Iartă-mă, dar chiar nu sunt în măsură și nu vreau să dezbat asta. Sigur ca alegerea înseamnă mediu impropriu de lucru, lipsa controlului asupra sterilității echipamentului, valabilitatea pigmenților, etc.. Însă, repet, nu pot să intervin asupra deciiziilor oamenilor. Dacă o persoană, care doar din motive financiare, alege să meargă la un „netehnician”, vine și-mi spune că ar vrea…dar n-are bani… aș alege variante să o ajut, discount-uri, rate, gratis. Dar câtă vreme nu vine… nu am cum s-o ajut.
Cum gestionezi situațiile în care un client este nemulțumit?
Diana Gulan: Păi, dacă nu suntem de acord cu tehnica, culoarea, desenul încă dinainte să începem procedura… nu lucrez. Dacă ulterior, în timpul procesului de vindecare, clientul este stresat de diferite aspecte neplăcute din acea perioada, încerc să-l susțin, îi repovestesc procesul care se întâmplă și aspecte legate de piele și, în final, îi spun și faptul ca retușul este întâlnirea care va finaliza întreg procesul de lucru. Am răbdare, în concluzie.
Știu că ești invitată des la conferințe naționale și internaționale pe teme diverse în domeniul dermopigmentarii. Ce este asemănător sau diferit la nivel internațional? Te simți atrasă să pleci din țară și să profesezi acolo?
Diana Gulan: La nivel internațional, lumea ascultă, notează, e interesată și participă efectiv în prezentarea ta. Este o colaborare între speaker și auditoriu. Este un schimb de emoție și informații. Național, este o prezentare de informații care se regăsesc în bagajul cu care pleacă auditoriul. Și asta e minunat.
Ce așteptări ai în mod special de la studenții tăi ?
Diana Gulan: Vai, ce întrebare! Să fie mai buni decât mine! Să fie nebuni ca mine! Să fie obsedați de muncă și performanță! Și să se mândrească că sunt români, mai ales că eu lucrez mult cu diaspora.
„Nu am vrut niciodată să plec din țară, să mă mut în altă țară. Sunt profund româncă și sunt și foarte mândră de acest lucru. Mă trezesc că tot spun tuturor, pe unde merg, că eu sunt româncă. Aștept să zică cineva ceva neplăcut, că sunt pregătită să… Dar nimeni nu zice nimic, cel puțin, nu mie. Nu știu de ce în această privință sunt mereu gata de luptă!”
Dacă privești la cei din jur, poate la concurență, ce crezi că se întamplă greșit și ce este constructiv?
Diana Gulan: Cred că e minunat că lupta concurențială crește involuntar valoarea tehnicianului sau a academiei. Atenție însă și la valoarea omului-tehnician. Iar rău, sincer, cred că marketing-ul este făcut după ureche, murdar adesea și asta te poate deprima. Eu chiar am stat bine la marketing, în facultate.
Știu că ai o familie frumoasă. Mai găsești timp să petreci împreună cu ei?
Diana Gulan: Multumesc! Știi, și eu și Cătălin studiem despre teatru ca să putem susține discuțiile cu Ioana, fiica noastră, studentă la actorie. Și ne implicăm, nu glumă, fiindcă ea are nevoie de opinii, sugestii, obiectivitate…și noi nu am studiat teatru până acum câțiva ani. Da Laura, mă implic mult în toate treburile de familie, citesc piese de teatru studiind personaje, fac musaca, tartă cu zmeură și alte preparate favorite, merg la spectacolele Ioanei sau la altele la care ea nu poate ajunge ca să-i povestesc, trimit colete cu mâncare gătită de mine la Tg. Mureș ca să se simtă și ea ca toți ceilalți studenți… Da, nu vreau să-mi pierd vreodată familia sau să ratez lucruri importante între noi.
„În ultima vreme, în jurul meu am văzut multa suferință fizică la oameni foarte apropiați. Adevărate drame. Cred că tot ceea ce îmi doresc mie, alor mei și tuturor oamenilor este sănătatea. Fără ea…nu suntem nimic!”, e gândul cu care Diana Guleu încheie întâlnirea noastră, gândul pe care îl adresează #insocieters-ilor.
sursa foto: galerie personală Diana Gulan
Un comentariu