Otilia Iordache și emoția transmisă printr-o felicitare sigilată ca pe timpuri, în era digitală: „Cred că ne este greu să ne transmitem adevăratele sentimentele din teama de a nu părea altfel!”

Otilia Iordache și emoția transmisă printr-o felicitare sigilată ca pe timpuri, în era digitală: „Cred că ne este greu să ne transmitem adevăratele sentimentele din teama de a nu părea altfel!”

 

                 Deși a reușit să-și creeze o lume boemă, Otilia se descrie ca fiind o persoană ancorată în realitate. Poate prea ancorată în realitate, uneori. Întrebarea „Cine e, de fapt, Otilia?” o face să-și amintească de interviurile de angajare la care mergea. Era întrebarea la care se bloca puțin. „Otilia e o persoană perseverentă, muncitoare și dedicată. Pune mult suflet în tot ceea ce face și stă mereu cu sufletul la gură până primește feedbackul de la clienți. Îi place să evolueze, să învețe constant lucruri noi și să fie înconjurată de flori. Are tendința deseori de a se critica prea mult și a fi obsesiv de perfecționistă. În schimb, este o persoană pe care știi că te poți baza când ai nevoie și oferă ajutor necondiționat! Iubește mult de tot cățeii (și cadourile, mai ales cele surpriză) și i-ar plăcea să călătorească mai des”, mi se descrie Otilia Iordache, creatorul de frumos din spatele Flover și www.invitatiiflorale.ro. Postura de antreprenor i se pare provocatoare, dar și plină de responsabilități, căci „dacă nu produc nimic la Flover sau la Invitații, în cont nu apar fonduri la sfârșitul lunii ca prin magie”. Poate fără să-și dea seama, e un soloprenor autentic deoarece Otilia e cea care se ocupă personal de partea de creație, caută furnizori și materie primă, face oferte, discută cu clienții, preia comenzi, face contabilitate, editează conținutul online de pe site și social media, face pozele de produs și multe altele. În toate ideile chiar și cele mai nebunești a fost îndeaproape susținută de familie și Costin, soțul ei, partea visătoare din cuplu, cum aveam să aflu.

 

„Lumea mea este un echilibru între muncă și familie. Sunt o norocoasă că pot lucra alături de Costin și că am mereu alături părinții și cățeii. Acum, în pandemie, am fost puțin îngrozită de gândul de a mă angaja în altă parte și de a sta departe de ei. Mi-am creat cumva o zonă de confort foarte bine organizată și mă împart cu brio, atât pe partea florilor cât și a invitațiilor/felicitărilor. Nu mă văd făcând altceva și zi de zi muncesc ca să pot duce visul și mai departe.”

 

                      Provocarea care a transformat-o în antreprenor a fost propria experiență. Mai exact, dezamăgirea pe care a avut-o atunci când și-a văzut buchetul de mireasă de la starea civilă. A fost momentul în care și-a spus că nicio mireasă n-ar trebui să treacă prin așa stări… Începutul a fost timid, cu o pagină pe social-media. Încă era angajată, așa că aproape un an a mers în paralel cu jobul și hobby-ul. Totuși, nimic nu e întâmplător… legătura Otiliei cu florile exista din copilărie, atunci când făcea buchete de flori și le vindea în piață- „Erau foarte apreciate și le vindeam repede pe toate. Ah, dacă aș fi știut atunci unde mă va duce drumul…”, își amintește. Primul client a ajuns la ea printr-un mesaj trimis pe Facebook. Rememorând, vede și acum exact cum s-a întâmplat, ca și cum ar fi fost ieri: „era legat de invitații. Îl primisem într-o sâmbătă, eram în oraș în zona Palas și aveam emoții mari. Atât eu, cât și Costin, ne-am luat o cafea de la Starbucks și am tot pasat telefonul de la unul la altul. Până la urmă am scris împreună mesajul de reply. Prima nuntă la fel, ne-o amintim cu drag, o colegă de la fostul job (și soțul ei) și-au pus toată încrederea în mine și m-au lăsat să le înfloresc ziua cea frumoasă. Vă voi fi mereu recunoscătoare, Dana și Alex!”.


                  Amenajarea atelierului a fost o provocare în sine, era ceva nou. În momentul în care a găsit spațiul, era proaspăt ieșită dintr-o situație urâtă și dezamăgitoare, dar pe care a depășit-o cu brio, pentru că a avut tot suportul moral al familiei. E un loc călduros și familial, în care de-abia te mai poți strecura azi, deși la început era aproape gol. Aici e inspirația. Aici e totul și cu ușurință Otilia i-ar putea spune „acasă”. Petrece cel puțin 12 ore în atelier, atunci când are de realizat învitații sau felicitări, iar când e vorba despre o nuntă sau un eveniment se adună chiar și peste 30 de ore de muncă,fără pauză.
Am descoperit-o pe Otilia grație felicitărilor, în preajma sărbătorilor de iarnă. Mi s-a părut interesant cum ne întoarcem oarecum la lucrurile făcute din suflet și care transmit emoții. Felicitările au apărut din nevoia de a se adapta anului 2020. „Aveam stocuri de materie primă și motivația tare scăzută, prin urmare simțeam că trebuie să lucrez și să fiu activă”, mărturisește Otilia. Modelele felicitărilor de Crăciun le-a schițat destul de rapid și au avut succes. A simțit că poate duce ideea mai departe, așa că s-a îndreptat spre colaborări cu florării frumoase din toată țara. Produsele au fost primite cu căldură și deschidere, feedback-urile încurajatoare fiind răsplata cea mai de preț, de care Otilia avea nevoie după un an 2020 în care totul a fost despre provocări și adaptare. „Sunt fericită să știu că un buchet sau aranjament floral, va fi însoțit de un gând bun așternut pe o felicitare sigilată ca pe timpuri. Ca să fiu sinceră, oamenii aleg de cele mai multe ori felicitările ce au deja un text predefinit. Cred că ne este greu să ne transmitem adevăratele sentimentele din teama de a nu părea altfel sau de emoție, poate. Eu încurajez clienții să fie creativi și unde e nevoie, mă ofer eu să cosmetizez mesajul final. Am însă un amic-client care în fiecare an, pe 3 martie mă uimește cu mesajele lui creative, dedicate soție lui; sunt și amuzante și romantice în același timp!”.

                    Destinul Otiliei e încă o dovadă a faptului că niciodată nu știm ce surprize ne-a pregătit destinul. Când era mică, se visa medic stomatolog. Până și-a dat seama că leșină când vede sânge. A crescut la țară, în mijlocul naturii, înconjurată de căței. Dragostea pentru patrupede se vede, căci din echipa Flover fac parte și Jacques (wedding helper, „copilul” de 9 ani) și Coca (flower lover), cățeii familiei, care se bucură de o descriere pe cinste pe www.flover.ro: Jacques „spune” despre el că „sunt alături de echipă încă de la început și am participat deja la trei evenimente! Nu îmi plac turele de noapte și nici frigul, prin urmare, când se lucrează florile, eu prefer să dorm liniștit!”, în timp ce Coca, deși de aproape doi ani în echipă, ne transmite că îi plac mult florile parfumate, „le miros deseori în atelier, preferatele mele fiind freziile, bujorii și trandafirii englezești”. Îi pare rău că nu a urmat cursurile unui liceu de artă, și-ar fi putut dezvolta și alte abilități, mai ales că mereu a avut o afinitate pentru culori și texturi. Poate tocmai de aceea, înainte de Flover, Otilia a lucrat în domeniul parfumurilor și al retail-ului de haine. I-a plăcut să lucreze și a căutat mereu sa valorifice fiecare experiență. Așa se explică faptul că „de la niciun job nu a plecat cu inima deschisă, căci a lucrat cu drag acolo”. A lucrat din timpul liceului, când făcea promoții. A continuat și în facultate, când a semnat primul contract de muncă oficial. Și, totuși, cum a luat decizia că e timpul să-și urmeze pasiunea? „Simțeam că este vremea să construiesc ceva al meu ce mă aștepta deja de mult timp”, afirmă Otilia. Era anul 2016.

Alexandra Gugiuman, revista INSOCIETY: Otilia, la rândul tău ești tânără, acuș vei împlini 31 de ani. Având în vedere traseul pe care l-ai urmat și propria experiență, ce i-ai spune unui tânăr oare cum dezorientat în privința a ceea ce i-ar plăcea să facă?

Otilia Iordache: L-aș sfătui să înceapă de undeva. Fără să încerci lucruri noi, să îți asumi responsabilități și să înveți constant, nu poți afla ce îți place să faci sau la ce ești bun. Orice fel de experiență este esențială pentru dezvoltare.

Te-ai gândit vreodată că acel curs de Photoshop îți va aduce un job?

Otilia Iordache: Deloc! Era un voucher (în 2010, când eram eu în primul an de facultate, erau la mare modă cupoanele Fangroup) și îmi luam de tot felul. Așa am găsit și cursul, iar Costin m-a încurajat să îl urmez. După ce l-am absolvit, am pus la păstrare informațiile și am uitat tot până în vara lui 2015.

Anul 2020 a fost atipic și neașteptat. Care au fost lecțiile pe care ți le-a lăsat?

Otilia Iordache: Lecțiile au fost multe și profunde. Am învățat că oricine te poate dezamăgi și că nu îți vrea binele, că mai toate citatele motivaționale de pandemie erau de fapt mai mult vorbe goale și că nu știi niciodată ce îți rezervă ziua de mâine. Am fost naivă de multe ori și am avut anumite așteptări, dar am învățat că singurele așteptări trebuie să le am de la mine. Cred că acum sunt mai deschisă schimbărilor și trăiesc mai mult în prezent. Am tot observat că este un trend să afirmi acum că anul 2020 a fost grozav. Eu voi fi sinceră și o să zic că a fost greu. Dincolo de tot stresul cu evenimentele anulate, bugete date peste cap, flori ce s-au scumpit, mie mi-a fost greu să îmi găsesc locul. Am avut câteva luni în care nu mai știam la ce sunt bună și ce pot face. Teoretic, 2020 trebuia să fie cel mai bun an al nostru, atât pe partea de flori, cât și de invitații. Era cumva încununarea celor cinci ani de muncă și de sacrificii. În schimb, jumătate de an ne-am susținut singuri și în vară am avut norocul să putem organiza câteva evenimente. Toate au ieșit minunat! Apoi, spre sfârșitul anului mi-a venit ideea cu felicitările, ce o continui și în prezent.

Fiindcă ai atins subiectul felicitărilor, ce definiție ai da felicitării?

Otilia Iordache: Îmi place să zic că o felicitare este, de fapt, un gând bun, transpus pe hârtie. Fiind scris, acel gând rămâne amintire multă vreme. Eu, la rândul meu, am felicitări păstrate de la aniversări, de la starea civilă, de la nuntă. Îmi place să le mai răsfoiesc din când în când și să știu că acei oameni mi-au acordat din timpul lor ca să îmi scrie ceva frumos!

„Când sunt melancolică, mă transpun pe loc în ziua nunții noastre. De multe ori mi se face dor, căci a zburat ca gândul și ca vântul. Am avut parte de o locație minunată – Conacul Polizu, iar nunta noastră a fost al doilea eveniment lucrat de noi. A fost un amalgam de oboseală, entuziasm, lucruri noi (florile le-am lucrat cu mama, tata și Costin s-au ocupat de arcadă și alte elemente de decor), oamenii au fost puțini, dar dragi și am avut parte de tot sprijinul echipei de la Conac. Am rămas cu amintiri minunate și fotografii superbe.”

„Mi-am dat seama că trăiesc o viață boemă”, spune Otilia pe www.invitatiiflorale.ro. Ce înseamnă, Otilia, o viață boemă într-un lume tot mai aprigă și ancorată prea mult în responsabilități și griji?

Otilia Iordache: Când am scris acele rânduri pe site, la Povestea mea, eram recunoscătoare pentru tot drumul meu de până acum. Simt că duc o viață boemă, pentru că munca mea aduce bucurie oamenilor din jur, fie că sunt clienții mei direcți sau doar persoane care mă urmăresc (de multe ori primesc feedbackuri minunate, fără vreun motiv anume). Desigur, și viața mea are griji și responsabilități, multe deadlineuri și comenzi grăbite, însă încerc să mă bucur cât pot de orice moment. Fac acuș 31 de ani și vreau să trăiesc în prezent, oricât de greu ar fi uneori.

Ai reușit să-ți creezi o lume a ta, așa pare. Cum e lumea ta, de fapt?

Otilia Iordache: Lumea mea este un echilibru între muncă și familie. Sunt o norocoasă că pot lucra alături de Costin și că am mereu alături părinții și cățeii. Acum, în pandemie, am fost puțin îngrozită de gândul de a mă angaja în altă parte și de a sta departe de ei. Mi-am creat cumva o zonă de confort foarte bine organizată și mă împart cu brio, atât pe partea florilor cât și a invitațiilor/felicitărilor. Nu mă văd făcând altceva și zi de zi muncesc ca să pot duce visul și mai departe.

Am uitat să visăm noi, ca oameni, sau ne e teamă să visăm? Teamă de a nu fi văzuți ca „altfel”, de exemplu…

Otilia Iordache: Cred că fugim prea mult în toate direcțiile și uităm ce contează de fapt. Cu toate relele lui, cred ca anul 2020 ne-a mai pus o piedică și am încetinit ritmul. Eu, de felul meu, nu sunt o visătoare, mă consider mai mult realistă și uneori prea ancorată în realitate. Dar asta pentru că visele mele deja prind contur și am muncit mult pentru asta. Am însă alături un visător absolut – Costin, și mă bucur că este așa. Mă echilibrează și pe mine.

Ai punctat perfect despre fugă. Tendința ultimilor ani pare mai mult o goană după material, fără a mai avea răbdare în orice ne-am referi. Cunoscut fiind faptul că nunțile au devenit petreceri cu bugete din ce în ce mai mari, a contat latura financiară pentru tine?

Otilia Iordache: Sincer, uneori și eu îmi pierd răbdarea. Asta pentru că atunci când pornești de la zero, lucrurile se mișcă destul de greu, dacă le crești organic. Și da, mă gândesc la bani mai ales când vine vorba de plata facturilor, a impozitelor și a tuturor cheltuielilor. Însă la mine s-ar observa ușor, dacă aș face munca mea doar pentru bani. Într-un domeniu creativ, trebuie în primul rând să fii prezent și să dai tot ce ai mai bun și apoi, desigur, vine și partea financiară. Într-adevăr, nunțile au devenit petreceri cu bugete din ce în ce mai mari, însă în spatele Flover suntem doar eu și Costin.

Care e profilul clienților tăi și ce-și doresc aceștia de la tine?

Otilia Iordache: Clienții mei își doresc să fie înțeleși, în primul rând. Și eu asta fac pentru ei: le ascult povestea, încerc să îi cunosc și să le anticipez dorințele. Îmi permit să fac asta, pentru că am un număr limitat de nunți pe an, la fel și de comenzi de invitații. Astfel, clienții mei îmi devin apropiați și ne place să ținem legătura, să ne mai spunem o vorbă bună din când în când.
Industria în care activez are tendința de a trata mirii cu puțină superficilitate (din dorința de a avea un număr cât mai mare de clienți) și eu înțeleg sentimentul, căci la rândul meu m-am confruntat cu probleme când eram în căutare de furnizori: ba nu mi s-a răspuns niciodată la email sau mesaj, fie am primit o ofertă schițată în grabă, ori am fost tratată cu multă superioritate. Eu investesc mult timp în a-mi realiza ofertele și am avantajul că pot lucra în tot felul de programe, astfel că pot oferi o broșură/catalog online cu un design atrăgător. După ce ajungem să ne cunoaștem, mulți miri îmi acordă încredere deplină și se lasă pe mâna mea. Am avut multe evenimente unde mi-au transmis doar câteva detalii legate de cromatică și în rest totul a fost surpriză pentru ei: au văzut decorul final în ziua nunții.

 

„Noi nu organizăm nunți mari tocmai pentru că ne place să controlăm orice detaliu și fiecare fir de floare să treacă prin mâinile noastre. Am luat în calcul să mai deleg unele sarcini, însă pe partea de flori nu aș putea face asta. Prin urmare, contractăm nunți ce le putem lucra cu brio și care nu ne depășesc. Da, sună tentant să semnezi doar nunți cu bugete grandioase, însă în spatele unui eveniment mare, stau multe cheltuieli, persoane de care vei depinde și care e posibil să nu lucreze exact cum îți dorești tu, plus alți factori externi ce îi poți controla puțin mai greu. Noi ne-am remarcat mereu prin grija și prietenia pe care o purtăm mirilor.”

 

Ar trebui să ținem cont de tendințe, când vorbim despre evenimente personale, sau acestea trebuie să ne definească în totalitate?

Otilia Iordache: Sinceră să fiu, mereu am încercat să îmbin tendințele cu personalitatea fiecărui client în parte. În primul rând, tendințele sunt atât de trecătoare, iar mie îmi place ca tot ceea ce lucrez să fie atemporal; să te poți uita după ani și ani la pozele de la nuntă sau la invitații și să ai în continuare sentimentul că ai făcut o alegere bună. Cred cu tărie că deciziile ar trebui să ne definească complet, să ne reprezinte și să ne simțim în largul nostru. Nimic nu se compară cu sentimentul de lejeritate, atunci când ești în zona de confort, chiar și în ziua nunții. De exemplu, eu, la nunta mea, nu am ținut cont de nimic, mi-am dorit doar să fiu relaxată cu alegerile făcute (am lucrat cu flori de sezon, în culorile preferate) și a fost unul dintre cele mai apreciate evenimente din portofoliul nostru.

Creativitatea cere inspirație. Care e sursa inspirației tale și cum depășești acele momente în care efectiv ceva nu funcționează așa cum ar trebui, atunci când imaginația se încăpățânează să „joace feste”?

Otilia Iordache: Uneori, inspirația poate porni și de la o simplă culoare. Văd o nuanță nouă de ceară și deja îmi imaginez ce plic s-ar potrivi și ce model floral. Lucrurile astea sunt foarte spontane și orice mic detaliu este luat în calcul. De nevoie, trebuie să am inspirație chiar și în momentele în care mi se pare că nu am inspirație. Atunci când veniturile pe care le încasez depind direct de cât de mult timp muncesc și mă împlic, sunt situații în care, oricât de obosită aș fi, trebuie să îmi pun mintea și imaginația la contribuție. Sunt cazuri când trebuie să lucrez un model nou și în fiecare zi mă pun la laptop să încep să lucrez, șterg și a doua zi mă apuc din nou. Uneori, procesul a durat și două săptămâni până să iasă ceva de care să fiu mulțumită. Urmăresc câteva pagini de Instagram, în mare parte producători de ceară și colaboratorii lor. Pe Facebook, urmăresc cu drag producătorii de bujori olandezi și trandafiri englezești. Nu urmăresc pe nimeni din dorința de a mă inspira în vreun fel, ci doar din plăcere.

Menționai în discuția noastră despre momentele ușor dificile pe care le-ai avut… cum le-ai depășit?

Otilia Iordache: Cu mult suport moral din partea familiei și a lui Costin. Ei m-au ajutat să trec peste orice greutate și m-au împins mereu de la spate când mi-a fost greu și nu aveam un punct de plecare. Eu, de fel, sunt foarte critică cu mine și rareori ajung să fiu mulțumită de ceea ce lucrez, simt mereu că pot mai bine. Ei, în schimb, au grijă să îmi echilibreze gândurile și să mă facă să fiu și mândră de mine.

Dacă ar fi să te definești într-un cuvânt, care ar fi acela?

Otilia Iordache: Dacă ar fi să mă văd prin ochii celor dragi, probabil m-aș defini perseverentă. Dacă mă văd prin ochii mei, aș zice perfecționistă. Sunt de o încăpățânare dusă la extrem, când vine vorba de detalii și atât Costin, cât și părinții mei, sunt deseori terorizați de ideile mele. Totuși, continuă să mă suporte și să mă ajute necondiționat.

Până acum ai scris frumos povestea FLOVER. Ce urmează, Otilia?

Otilia Iordache: Povestea FLOVER e, de fapt, un joc de cuvinte: flower și lover – flower lover, transformat în Flover. Ne-am distrat tare de-a lungul timpului, că era deseori stâlcit. Ce urmează? Principalul meu obiectiv este să cresc site-ul de invitații și felicitări- www.invitațiiflorale.ro. Am tot avut diverse piedici tehnice și am pierdut doi ani care ar fi făcut diferența. Acum sunt mai motivată ca oricând. Îmi doresc ca munca mea să ajungă la cât mai mulți oameni și să îi bucure. Sunt, de asemenea, în căutare de colaborări frumoase și de lungă durată cu florării, magazine de cadouri sau librării.

Ce-ți spui la finalul unei zile?

Otilia Iordache: La finalul fiecărei zile mulțumesc Universului și lui Dumnezeu pentru tot ce am și îmi arăt recunostința că sunt și suntem.

 

sursa foto: arhivă personala