Avocatul Gianina Vera Poroșnicu, „acasă la Louis Vuitton”. Cum a trăit istoria vie a luxului atemporal în vizita care a încadrat-o în galeria exclusivistă a clienților celebrei case de modă

Avocatul Gianina Vera Poroșnicu, „acasă la Louis Vuitton”. Cum a trăit istoria vie a luxului atemporal în vizita care a încadrat-o în galeria exclusivistă a clienților celebrei case de modă

 

Louis Vuitton, o istorie veche de peste 150 de ani, trăită cu o emoție care cu greu poate fi transmisă prin cuvinte, ci se poartă în suflet pentru totdeauna… cam așa ar putea rezuma avocatul Gianina Vera Poroșnicu cadoul neașteptat cu care a fost răsfățată de celebra casă de modă pentru loialitatea unei „prietenii” care se consumă de mai bine de două decenii, „tradiția și loialitatea fiind două valori care definesc brandul Louis Vuitton”, spune Gianina. Invitația de a fi oaspete „acasă la Louis Vuitton”, brandul pentru care Gianina a dezvoltat o pasiune atribuită iremediabil poveștii din spatele monogramei LV, nu a surprins-o, Gianina fiind obișnuită cu generozitatea și imperialialismul din gesturi ale echipei Louis Vuitton- „cumva, eram obișnuită cu daruri ‹‹magnifice››, dintre care aș aminti un glob de cristal, personalizat cu numele meu, primit la un Crăciun, dulciuri fine, globuri ș.a.”. Totuși, prin invitația de a intra în „intimitatea” brandului, Gianina Poroșnicu a știut că intră în acea galerie exclusivistă a clienților Louis Vuitton…

Scurtă istorie a brandului Louis Vuitton

Copil al unei familii modeste de meșteri și fermieri, în adolescență, Louis Vuitton a rămas orfan de ambii părinți. A fost momentul de cotitură pentru geniul modei de mai târziu, copilul care, la 13 ani, în loc să rămână să se bucure de farmecul copilăriei alături de alți copii, a luat calea pribegiei, spre Paris. N-avea decât câțiva franci în buzunar, talentul moștenit, cel mai probabil, de la mama sa, care croia pălării pentru doamne, și o desagă mai mult cu iluzii și vise decât cu lucruri folositoare, însă după doi ani de mers pe jos, Louis Vuitton ajungea în capitala Franței, orașul care avea să-i aducă faima pentru totdeauna. Revoluția Industrială l-a prins pe tânărul plin de fler și de o ambiție, credem noi, specifică acelor vremuri, în atelierul lui Monsieur Marechal. Acolo, tânărul Vuitton confecționa cutii persoalizate. Erau timpuri în care se călătorea mult din cauza instabilității politico-sociale, premisa de la care a plecat Vuitton atunci când și-a conturat ideea propriului atelier. În scurt timp, devenea unul dintre cei mai apreciați meșteșugari ai secolului al XIX-lea. Pe deplin, norocul i-a surâs în momentul în care soția lui Napoleon Bonaparte, Eugénie de Montijo, l-a angajat să se ocupe de valizele pe care trebuia să le ia în deplasările dese pe care le făcea. A fost „veriga” de care avea nevoie pentru consacrarea din 1858, an în care a lansat propriul model de geamantan- „noul seif pentru haine era perfect rectangular, meşterul renunţând la capacul sub formă de cupolă, proiectat anume pentru scurgerea apei în favoarea capacului plat, gândit practic, care permitea o mai bună organizare şi depozitare a bagajelor. Scheletul era din lemn, fiind preferat plopul pentru flexibilitate. Pielea a fost înlocuită cu pânză pentru a evita riscul ca hainele să capete acel miros specific de animal. Culoarea era una pe gustul tuturor, o nuanţă de gri pal– gri Trianon. Şi, ceea a rămas până astăzi drept una dintre caracteristicile Vuitton, pânza şi lemnul erau îmbinate atent cu mâna lucrătorilor şi încheiate cu un lipici special, fără a implica metalul cuielor sau capselor.”, scrie historia.ro. Era perfect croit, pliat pe toate nevoile și mofturile, iar la aproape un an de la lansare, Louis Vuitton își muta atelierul din forfota orașului la Asnières, locul plin de istorie și secrete de azi, locul de unde pleacă creații atât de râvnite pe întreg mapamondul.

 

Drumul de la medalia de bronz, obținută la Expoziția Universală de la Paris din 1867, la una dintre cele mai bine cotate companii la Bursă

În 1867, Louis Vuitton primea medalia de bronz la Expoziția Universală de la Paris, liderul egiptean Isma’il Pasha fiind printre primii săi clienți internaționali. Și, totuși, războiul franco-prusac îl obligă să o ia de la capăt, la Paris, după ce atelierul îi fusese distrus. A inovat designul, a modificat coloristica mizând pe maro și bej, coloristică definitivată, mai apoi, într-o combinație de pătrățele în nuanțe de maro deschis și închis- celebrul model Damier. În 1889, este răsplătit cu medalia de aur la Expoziția Internațională. S-a stins din viață la vârsta de 70 de ani, iar fiul său, George, duce mai departe moștenirea. George Vuitton e cel care a consacrat monograma LV și florile de influență orientală de pe modele. A avut viziune, a simțit și a dus brandul la nivel de business real atunci când a decis să treacă oceanul cu geamantanele, profitând, astfel de oportunitățile timpurilor. Înainte de primul Război Mondial, brandul avea deja rezonanță internațională, cu filiale în mai multe capitale importante. Moștenitorul s-a adaptat modei și a răspuns doleanțelor doamnelor epocii, reinventând ceea ce tatăl său crease. De asemenea, într-o perioadă nesigură, cei care călătoreau, aveau nevoie de siguranță, iar George Vuitton a avut răspuns și la această „problemă”: un sistem unic de încuietoare, păstrat până azi. A treia generație Vuitton debutează în 1936, an în care George Vuitton moare, iar afacerea este preluată de către fiul său, Gaston- Louis Vuitton. Totuși, istoria arată o companie care, deși s-a pliat mereu pe ceea ce timpurile au cerut, tradiția a rămas „cheia” din spatele succesului unui adevărat brand, emblemă a luxului de pretutindeni. Valoarea incontestabilă a moștenirii lui Vuitton rezidă și în faptul că logo-ul a devenit o veritabilă sursă de inspirație pentru celebrul Dali. Iar azi, Louis Vuitton este una dintre cele mai bine cotate companii la Bursă.

 

Și să revenim la invitația pe care avocatul ieșean a primit-o de la managerul Casei Louis Vuitton din România…

 

În acest univers feeric, am putea spune, avocatul Gianina Vera Poroșnicu a poposit pentru câteva zile… Nu pomenește nimic despre numărul de articole LV pe care le are, însă știe că sunt mulți alți clienți care, cu siguranță, au o colecție și mai impresionantă. Poate e o modestie nativă, care n-are cum să nu pălească în fața unei astfel de istorii a modei de ieri și de azi. Pasionată de istorie și frumos, premise de la care a plecat și atunci când a decis să-și construiască propriul univers, care să redea în detaliu atmosfera rafinată de odinioară, și a readus la viață Casa Iosef Zoller (despre care am scris aici: https://insociety.ro/discover/casa-iosef-zoller-bijuteria-arhitecturala-renascuta-din-ruinele-iasului-contemporan/ ), Gianina Poroșnicu se gândește și la faptul că poate întocmai acest stil boem care o definește, extravagant pentru unii, i-a făcut pe cei de la Louis Vuitton să o invite acasă la ei și să o trateze ca pe o celebritate- „de cum am aterizat la Paris, eu și prietena mea, Anamaria Nedelcoff, am fost preluate cu o limuzină condusă de un șofer exact din poveste, cu alură de veritabil nobil. A fost primul semn al unei experiențe de neuitat și nu m-am înșelat. Cazate la hotel Peninsula, în inima Parisului, am simțit că avem la picioare capitala Franței, de oriunde ai fi privit panorama de la fereastră, uimirea și încântarea lăsându-te fără cuvinte. Prima seară a fost într-un lux al prezentului, însă adevăratul lux l-am cunoscut a doua zi, atunci când Camelia Trandafir, managerul Casei Louis Vuitton din România, ne-a întâmpinat la Asnières.”, relatează Gianina Vera Poroșnicu.

Nu fuge de cuvintele mari atunci când rememorează experiența acelor zile, iar  Gianina  nu ascunde faptul că atunci când s-a văzut în universul Louis Vuitton, adică în „vârful rafinamentului și bunului gust”, cum l-a numit, a simțit că, într-adevăr,  Dumnezeu o iubește. Trăia fiorii acelor sute de pagini de istorie a artei pe care le-a tot răsfoit ani la rând din dorința de a ști totul despre brandul care a atras-o fără o explicație anume. Pur și simplu, a fost un fel de dragoste la prima vedere, cel mai probabil- brandul Louis Vuitton înseamnă istorie și studiu, inovație și reinterpretare, dar, totuși, înseamnă tradiție. Marii designeri care au lucrat pentru casa de modă Louis Vuitton au avut  grijă cu toții să nu se abată de la marcă, de la ceea ce imprimă unicitatea mărcii Louis Vuitton. Mie îmi place istoria și tot ceea ce este vechi și, de aceea, m-am regăsit în Louis Vuitton. M-am regăsit cel mai mult în povestea de la început a celui ce-avea să fie un amfitrion al luxului atemporal.”, spune Gianina Vera Poroșnicu.

Din tot răsfățul cu care au fost tratate, pentru Gianina, conexiunea deplină cu ceea ce înseamnă Louis Vuitton a fost în momentul în care a intrat în fabrica în care cei mai pricepuți manufacturieri, cu migală și fără să se abată de la tradiție, dau viață obiectelor LV. Aici, în fabrică, domnesc secrete și tipare, restricțiile privind posibilitatea de a fotografia sau de a filma fiind destul de severe. Practic, trăiești totul, simți, nu ești preocupat de unghiuri perfecte pentru poze. Aici, în fabrică, contrastul dintre modestia angajaților și luxul specific Casei Vuitton pălește. Pe pereți, vezi chipuri, iar ce i-a atras atenția Gianinei a fost o sofisticată geantă din piele de piton, cu sigla LV bătută în briliante. Confidențialitatea e literă de lege, așa că i-a fost imposibil să afle cui era destinată această piesă exclusivistă. „Magnific!”, este exclamația prin care Gianina Poroșnicu sintetizează întreaga vizită și spune că s-a atașat de un suport de ghiveci pentru flori din sufrageria lui Louis Vuitton, o creație a unui tânăr designer, după cum avea să afle.

„Totul este talent monumental, de înaltă clasă! Totul este lux! Louis Vuitton înseamnă clasicism, consecvență și manualitate, dar înseamnă și multă tehnică și inovație, iar de asta m-am convins când am vizitat muzeul fabricii, acolo unde erau venerați nu meșteșugarii cuferelor , ci designerii cu care casa de modă Louis Vuitton a lucrat de-a lungul timpului. Au rămas în urmă fotografii și amintiri frumoase. Am ‹‹mușcat›› o gură din luxul exorbitant al unei lumi fabulos de bogate și rafinate. N-am niciun dubiu că iubesc acest brand, că am iubit tot ceea ce înseamnă Louis Vuitton de la prim poșetă achiziționată! Ah, iar dacă nu știați, însuși marele poet Mihai Eminescu a avut un cufăr Louis Vuitton pentru cărțile sale pe care le plimbă în călătorii. E detaliul mai puțin cunoscut pe care managerul Camelia Trandafir ni l-a mărturisit.”, încheie avocatul Gianina Vera Poroșnicu.

 

 

sursa foto: arhivă personala Gianina Vera Poroșnicu