În vremuri în care toată lumea aleargă pentru a avea cât mai mulți bani, mă-ntreb deseori ce înseamnă pentru unii a avea cât mai mulți bani, că treaba cu toți banii din lume sare din schemă pentru că e imposibil. Mulți pun fericirea pe seama banilor. Cât mai mulți, cu atât mai bine. Dar oare chiar în asta constă fericirea?
Mai zapez și eu pe social media și văd că toți îți vând ideea de a face cât mai mulți bani. Munți de bani dacă ar fi posibil. Dar niciunul nu-ți spune că mai mulți bani nu înseamnă automat fericire. Că mai mulți bani s-ar putea să te-aducă într-un punct în care o poți lua razna foarte ușor dacă nu știi cum să gestionezi toată situația. Că viața nu-i despre cât mai mulți bani, ci despre fix acea sumă care pe tine te mulțumește pentru a-ți fi bine. Sumă care diferă de la om la om.
Sună pompos, dar să înțelegi sensul vieții mi se pare cea mai de preț fericire
Toți vrem să n-avem grija de mâine și să ne facem mofturile, oricare ar fi acestea. Dar după doi ani și ceva în care mi-am pus viața pe pauză pentru că nu mai eram bine eu cu mine și am fost nevoită să înțeleg de ce și ce anume trebuie să lucrez pentru a fi împăcată, am înțeles altceva.
Am înțeles că liniștea sufletească deschide noi orizonturi. Și cât timp ești foarte bine tu cu tine, nu contează banii pe care îi câștigi. Da, pentru un om care n-are datorii și nici cine știe ce cheltuieli. Că de asta întreb dacă mai mulți bani te-ar face cu adevărat mai fericit… nu generalizez, iar exemplul meu e unul singur și atât. Nu-i model de urmat, nu-i lecție. E doar mărturisire.
Și am mai înțeles ceva… că niște economii acolo, într-un cont, îți dau cumva o stare de confort care te ajută să îți iei acea pauză de care ai nevoie pentru a te înțelege pe tine însuți.
„Da, dar tu te-ai bazat pe ceva”, mi s-a spus. Da, așa e. Numai că acel „ceva” n-a venit de nicăieri, a venit pentru că pandemia m-a învățat să fiu mai atentă la cheltuieli, să învăț să pun ceva deoparte și să încep să mă documentez și mai bine despre educația financiară și cum să fac să-mi creez propriul confort.
Că mie mi-a ieșit cumva treaba asta, ok. Asta nu înseamnă că va fi la fel pentru altcineva. Dar nu mi-a fost deloc ușor. Chiar deloc. Toată perioada asta de a-mi atinge cele mai profunde laturi a venit cu multă suferință. Suferință care, la final, s-a transformat în liniște. Liniște care a adus bucurie. Dar n-a fost ușor.
Confortul meu diferă de confortul altcuiva, că de asta suntem diferiți
Fiecare își știe nevoile. Mai mulți bani nu înseamnă că ești mai înțelept când vine vorba despre bani. S-ar putea să ai mai mulți bani, dar să îi arunci pe nimicuri fără să-ți dai seama. Că într-o lume a consumerismului, nu-i greu deloc să pierzi noțiunea banilor și să ți se pară că niciodată nu-s destui.
Poate n-ar fi rău să punem pe hârtie ce înseamnă propriul confort. Realistic. Care sunt nevoile și care ne sunt visurile. Ce plăceri avem. Să facem diferența între ceva necesar și moft. Când înțelegem asta, s-ar putea ca percepția să se schimbe…
Îi povesteam prietenei mele că-n urmă cu ceva ani, îmi doream să ajung în punctul în care dacă mâine vreau să plec trei zile undeva în țară, să pot face asta. Adică să mă urc în mașină, să mă duc până la Brașov, de exemplu, să stau acolo trei zile și să mă întorc. Fără grija că aceasta cheltuială neprevăzută mi-ar afecta în vreun fel. Și am ajuns acolo. Evident, în niște limite. Dar am ajuns. Și am făcut asta și am simțit o emoție aparte, care mi-a zis în tihnă un mare bravo. Mi-a amintit dorința. Proiecția sau vizualizarea, dacă ar fi să vorbesc în termeni la modă. La mine a fost doar gând.
Dar dacă n-ar mai exista banii, cum ar arăta viața noastră?
Mă gândeam la treaba asta chiar zilele trecute, când eram în trafic și aveam în minte articolul acesta. Că mi se pare că toată lumea simte presiune din cauza banilor. Dar dacă n-am mai plăti nimic cu bani, cum ar arăta viața fiecăruia? Am fi fericiți sau tot am găsi nod în papură? Și chiar am văzut o postare cu exemplul Greciei, când într-o localitate, oamenii de-acolo au început în timpul crizei să facă diferite trocuri pentru că n-aveau bani. Și modelul mai funcționează și astăzi. Ceea ce mi se pare foarte mișto și interesant.
Dacă m-ai fi întrebat în urmă cu ceva timp ce-aș face cu toți banii din lume, răspunsul meu ar fi fost altul. Plus exemplul lui Simon Squibb
În urmă cu mai mulți ani, sigur aș fi răspuns altfel la întrebarea „ce-nseamnă să ai foarte mulți bani?”. Bine, și acum răspunsul tot o ipoteză e. Dar e ceva ce am învățat în acest timp în care am lucrat cu mine.
Atunci aș fi răspuns că mi-aș dori să am mulți bani pentru a putea să-mi cumpăr tot felul de lucruri materiale. Cu mintea de acum, știu măcar că nu i-aș cheltui pe nimicuri. Că nu-i totul despre mașini scumpe, haine de brand și ieșiri la restaurant. Azi înțeleg altfel toate astea și nu sunt ipocrită…
Cred că mi-am clarificat și mai bine treaba asta când l-am urmărit pe Simon Squibb pe scena de la Festival of Modern Owners. Omul a povestit cum era milionar și era în depresie. Nu-și găsea rostul pe pământ. Avea tot ce voia dintotdeauna și nu găsea puterea să se ridice din pat. Până când o întrebare pusă unui străin i-a schimbat starea- „care e visul tău?”. De-atunci a început să ajute. El și alții care au aderat la idee fie prin a da o mână de ajutor, fie prin a-și spune visul.
Fericirea lui stă în puterea de a-i ajuta pe alții. Ceea ce mi se pare extraordinar. Că da, de fapt asta am înțeles și eu în tot acest timp… a face bine, atât cât poți și cum poți, chiar e o doză de energie și putere de care ai nevoie pentru a vedea lumina când ți se pare că totu-i întuneric.
Să răspund și eu la întrebare…
Mai mulți bani nu înseamnă automat că ești mai fericit. Pentru că fericirea nu ține doar de bani. Banii aduc confort, dar s-ar putea ca o persoană care nu e bine cu ea însăși să nu poată gestiona puterea banilor. Că e greu să rămâi cu picioarele pe pământ când contul ți-o ia razna. Câți bogați din lume n-au pierdut totul? Oare ce învățăm de-acolo?
Văd niște locuri din lume unde sărăcia e stare firească. Și oamenii aceia zâmbesc. E un pradox. Poate pentru că ei nu știu cum arată lumea noastră. Doamne-ferește, nu fac deloc apologia sărăciei. Nu mi-aș permite să fac asta pentru că nici eu nu cred că a fi sărac e ceva de lăudat și înseamnă fericire. Nu. Doar zic că dacă tu te crezi sărac aici, s-ar putea ca pentru alții să fii bogat. Că ceea ce ai tu astăzi să fie vis în mintea altora. Poate de asta e bună recunoștința. Cumva, te aduce în prezent, te face să vezi că nu-i totuși așa negru.
Îmi amintesc că eram la un seminar, acum ceva ani în urmă, și am fost nominalizată să răspund la întrebarea „dacă mâine ai fi milionar, ai mai face ceea ce faci azi?”. Iar răspunsul meu a fost categoric da. Pentru că eu chiar ador activitatea pe care mi-am ales-o. Iubesc să scriu. Să descopăr povești. Să ajut micile afaceri să se promoveze. Să fac marketing sportiv. Să promovez sportul. Să fiu fix în domeniile astea în care mă învârt de atâta amar de vreme cu la fel de mult entuziasm și pasiune.
Banii înseamnă confort. Confortul ni-l definim fiecare. Așa că… dacă ai avea mai mulți bani, chiar ai fi mai fericit?
***sursa foto: freepick.com ***











