Mi-am dorit să vizitez Casa Ceaușescu pentru a vedea cu ochii mei cum a trăit dictatorul într-o țară în care oamenii și-au dus traiul în condiții greu de suportat decenii întregi. Accesul se face numai cu programare online, iar biletul costă 70 lei. Mai există posibilitatea unui tur privat, pentru care trebuie să plătești 270 lei și care îți oferă acces la zona de cinema și alte dependințe. N-am înțeles de ce nu îți este permis să fotografiezi sau să filmezi în interior. Poate doar de dragul marketingului. M-am adaptat, am scos agenda și am scris cam tot ce ne-a povestit ghidul despre casa din Primăverii.

Opulența mi s-a părut doar în raport cu modul de trai al omului de rând. În rest, pot spune că am văzut în alte state conace și palate mult mai extravagante, care datează de secole. Am trecut peste latura emoțională și m-am gândit că e vorba despre reședința președintelui țării. Așa că n-ar trebui să ne surprindă decorurile din lemn nu știu de care, tablourile expuse, mobila semnată de anumite nume de arhitecți. Astfel de piese rare pentru omul de rând se găsesc în orice reședință în care au locuit personalități marcante din întreaga lume, nu doar în Casa Ceaușescu.

„Palatul Primăverii” ar fi trebuit să-i servească drept locuință lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, numai că acesta s-a stins din viață înainte de a-i fi dat în folosință. Familia Ceaușescu s-a mutat în „Palatul Primăverii” în 1965. Aici au locuit soții Ceaușescu și cei trei copii până în decembrie 1989. Stilul în care este amenjată întreaga casă e inspirat din diferite locuri vizitate de soții Ceaușescu. De menționat faptul că în prezent, tot ce înseamnă Casa Ceaușescă, de la clădire până la obiectele din casă, toate sunt în patrimoniul statului român.

Remarca unuia dintre vizitatori: dar n-aveau nicio bibliotecă?

Cred că singurele cărți pe care le-am văzut în întreagă Casa Ceaușescu sunt cele din prima încăpere, dintr-o vitrină, căci e mult spus bibliotecă. Ceea ce ne-a făcut să credem că membrii familiei Ceaușescu nu citeau. În schimb, am văzut două table de șah, ambele destul de inedite. Nu știu dacă am înțeles bine de la ghid, însă una dintre ele are niște piese personalizate, care îi simbolizau pe români. Sunt amplasate în camera de lucru și în camera de relaxare după masă.

Foarte multe obiecte expuse sunt daruri de la diferiți șefi de stat și monarhi, chiar și de la Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii

Mulți pereți interiori ai casei sunt îmbrăcați în lemn. Un fel de lambriuri, doar că din materiale ceva mai de calitate și mai scumpe. Unele dintre covoarele de pe jos le-au fost dăruite soților Ceaușescu în vizitele oficiale pe care le-au efectuat în Iran, de exemplu. La fel e și o tapițerie din secolul al XVI-lea, primită de la Charles de Gaulle.

Chiar în biroul lui Ceaușescu, care e și prima încăpere cu care începe turul casei, găsim un set de farfurii pe care acesta le-a primit de la Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Camera este destul de sobră, fără prea multe detalii care să epateze. Era locul de întâlnire a lui Ceușescu cu alți lideri comuniști din țară. Mai putem vedea câteva fotografii cu Elena Ceaușescu și vitrina cu cărți de care menționam anterior.

Din birou se face trecerea în camera de lucru a lui Ceaușescu. Aici, ne spune ghidul, Nicolae Ceușescu lua lecții de dicție și juca șah.

În holul principal, prin care trecem ca să ajungem într-o altă arteră a casei, este un pian. E decorativ, ne comunică ghidul, întrucât nimeni din familia Ceaușescu nu știa să cânte la pian.

În casă găsim un singur televizor. E un televizor color, marca Philips, care datează din 1977 și, din câte am înțeles, încă mai funcționează. Ni se explică faptul că familia Ceaușescu obișnuia să petreacă mai mult timp în cinema-ul propriu, de aceea aveau un singur televizor în întreaga reședință.

Președintele Nixon al SUA este singurul oficial care a fost primit în această reședință privată

În camera de zi a reședinței a fost primit, în 1969, președintele SUA, Richard Nixon. Acesta este, de altfel, singura oficialitate care a avut acest privilegiu. Toți ceilalți lideri de stat veneau la Vila Lac.

Multe reprezentări cu păuni, păsările preferate ale lui Nicolae Ceaușescu. Găsim păuni extrem de gălăgioși și în curte

Primii păuni au ajuns la Casa Ceaușescu din Primăverii după o vizită a președintelui în Japonia. I-au plăcut tare mult aceste păsări, erau păsările lui preferate. Iar asta se poate observa cu ochiul liber. În casă sunt numeroase reprezentări ale acestor păsări considerate simbol al eternității, dar și al soarelui.

În prezent, în curtea casei din primăverii se mai găsesc 18 păuni, toți descendenți ai celor aduși de Ceaușescu din Japonia. N-am avut norocul să ne întâlnim cu ei în momentul în care am ieșit în curtea exterioară.

Dormitoarele soților Ceaușescu și ale celor trei copii, Nicu, Valentin și Zoia. Bonus, un loc special al celor doi labradori primiți de la regina Elisabeta

Practic, fiecare copil avea câte un apartament cu un dormitor, o baie, un dressing și poate și un birou. Toate sunt diferite. Nu știu dacă arată neapărat personalitatea lor, dar și acestea sunt inspirate din ceea ce au văzut la alții.
În apartamentul lui Valentin găsim candelabre și aplice tip Murano, mai multe tablouri („Vas cu flori”, „Natură statică”, „Peisaj cu plopi”), stilul arhitectural fiind destul de sobru și minimalist.

Apartamentul Zoiei exprimă mai mult ceea ce și-ar fi dorit ea să fie: actriță. Numai că a rămas un vis, ea fiind extrem de introvertită. Apartamentul este amenajat într-un stil mai boem, inspirația fiind dormitorul Mariei Antoaneta de la Versailles.

În stil clasic englezesc este amenajat apartamentul lui Nicu Ceaușescu. Găsim aici tapet din mătase albă, tablouri.
În dormitorul soților Ceaușescu, pe pat sunt pijamalele originale ale acestora. În dressingurile din acest apartament matrimonial sunt multe obiecte vestimentare. Sincer, câteva rochii chiar mi-au plăcut.

Ce mi s-a părut și mai interesant este că aici, în exterior, este un dormitor al câinilor familiei Ceaușescu, Corbu și Șarona. Aceștia erau doi labradori primiți în dar de la regina Elisabeta a II-a Marii Britanii. E mult spus că labradorii aveau un dormitor al lor, era mai degrabă un pat special al lor, o sofa.

Pe lângă aceste dormitoare, mai există și apartamentul de zi al Elenei Ceaușescu. E amenajat în stil Rococo, cu pereți îmbrăcați în tapet din mătase și candelabre și oglinzi cu sticlă Murano.

Celebra „baie de aur” nu e din aur

S-au folosit maxim 10 grame de aur de 7 karate în toată casa Ceaușescu. Asta ne spune ghidul nostru. Ceea ce înseamnă că acea baie aurie, prezentată drept „baia de aur a dictatorului”, nu-i decât o baie aurie, fără aur. S-a folosit fie vopsea aurie, fie materiale poleite cu aur. Deci, pică încă un mit. Oricum, aceasta este deja situată în extensia casei, care s-a făcut în perioada 1970-1972.

Zona SPA, sera sau grădina de iarnă și terasa copie unu la unu cu terasa lui Fidel Castro

Zona SPA face parte din extensia casei. Aici există o piscină, o saună uscată, un coafor al Elenei Ceaușescu. Inclusiv o lampă de bronzat. Plus o zonă de fizoterapie. Mozaicul este semnat de Florin Pârvulescu și Olga Porumbaru și reprezintă zodiacul și spațiul cosmic.

În grădina de iarnă din Casa Ceaușescu găsim plante exotice originale și o frescă semnată de Florin Pârvulescu, în care sunt prezentate anotimpurile și păunii. Tavanul acestei sere/ grădini interesioare este retractabil, inspirația fiind Castelul Peleș.

Cât despre terasa exterioară, singurul loc în care îți este permis să faci fotografii, aceasta este o copie unu la unu a terasei lui Fidel Castro și a fost făcută după o vizită a lui Nicolae Ceaușescu în Cuba.