Când am primit invitația la etapa națională de tir sportiv proba PPC (Pistol Precision Competition), recunosc că am acceptat din pură curiozitate. Nu știam mai nimic despre tir sportiv, aveam în minte doar imaginea turcului de la Jocurile Olimpice și cam atât. Numai că turcul e la altă disciplină de tir sportiv, nu la cea la care m-am dus eu în Bucovina, invitată fiind de cei de la Bucovina Shooting Club. În plus, am mai aflat ceva interesant, că prima medalie olimpică de aur a României din toate timpurile a fost în proba de tir sportiv, în 1952, la Helsinki. Iosif Sârbu reușea performanța asta, în proba de pușcă calibru redus, 40 focuri, poziția culcat. (sursa cosr.ro)

Etapa a VIII a Campionatului Național de FRTS WA 1500 PPC, organizată în premieră de Bucovina Shooting Club, la poligonul de la Bucecea

Am ajuns la Bucecea (județul Botoșani) fără prea mari așteptări. Nici bine n-am oprit motorul mașinii, că sunetul gloanțelor aproape că mă făcea să mă întorc. PPC e o probă în care sportivii folosesc pistol real. Adică o armă letală. Nu e probă olimpică, Sebastian Guțiu, campion mondial PPC, mi-a și explicat de ce, în timpului unui interviu pe care l-am făcut cu el și care va fi publicat în perioada următoare tot aici, pe www.insociety.ro .

Sebastian Guțiu, în timpul probelor. Am povestit cu el pe larg despre PPC într-un interviu care urmează să fie publicat.

Ajunsă în poligon, mi s-au dat căști, astfel încât sunetul să fie atenuat. Mi s-au explicat regulile de a fi în poligon, de a urmări de-aproape fiecare probă: musai în spatele arbitrului. Dacă ai probleme cu vederea, cum e cazul meu, e greu ca ochii să urmărească traiectoria gloanțelor până la țintă. Cu toate că ai putea face asta printr-un dispozitiv special.

Așa am înțeles că probele de tir sportiv nu-s tocmai ușor de urmărit de la fața locului. În schimb, poți urmări altceva: postura sportivilor, modul în care își pregătesc tragerile, viteza de reacție, calmul, concentrarea. Și încă ceva- faptul că se ajută între ei. Își imprumută armele chiar în timpul competiției. Evident, în litera normelor. Ceea ce arată că e mult fair-play în disciplina asta, cu toate că e o competiție oficială, un campionat național.

Dacă nu ești familiarizat cu tirul sportiv, așa cum încă sunt eu, e foarte probabil ca tot ceea ce vezi în poligon să nu te miște în vreun fel. Doar că… pentru că da, există un „doar că…”. Și acest „doar că…” e dat de discuțiile pe care le ai cu sportivii. Dacă îi asculți, înțelegi. Observi modul în care vorbesc despre tir sportiv. Despre PPC. Despre arme, cu toate specificațiile lor. Despre senzația pe care ți-o dă o probă cu o armă letală. De ce PPC și nu altă probă. Și tot așa…

Chiar și-n contextul acesta, tot e posibil să nu înțelegi emoția, adrenalina, pasiunea pentru arme și PPC. Numai că îți amintești că niciun sport nu e pentru toată lumea și-atunci încerci să privești informația altfel. Cu detașare, dar cu o curiozitate aparte. E un sport nișat. Și chiar dacă are o creștere impresionantă în România ultimilor ani, rămâne încă la nivel de nișă. Și asta și din cauza costurilor pe care le implică PPC-ul dacă vrei să-l practici la nivel de performanță, nu doar ocazional.

Pare ciudat să urmărești o competiție sportivă fără public, însă publicul ar putea oricând să vină și să vadă live ce înseamnă acest univers

Tirul sportiv nu exclude publicul. Ba mai mult, Sebastian Guțiu mi-a explicat că prezența publicului ar face probele și mai intense, întrucât presiunea ar fi mai mare. Și, la urma urmei, PPC-ul are o doză mai mare de presiune, nu doar precizie, concentrare, disciplină.

Pe de altă partea, de exemplu, Cristian, unul dintre sportivii veniți la etapa de la Bucecea, mi-a spus că preferă liniștea totală în jur, astfel încât să se poată concentra cât mai bine. De aceea, recomandarea sa pentru cei care vor să vină și să vadă cu proprii ochi ce înseamnă o etapă națională ar fi bine să se comporte cât mai discret.

Chiar dacă vorbim de arme reale, PPC-ul nu e despre agresivitate, ci despre altceva…

Într-adevăr, ca simplu privitor, gândul că se folosec arme reale s-ar putea să-ți dea ceva fiori. Doar că sportivii mi-au spus că PPC-ul nu-i nici pe departe despre agresivitate, ci mai degrabă e o deconectare totală cât timp ești în poligon.

Extrem de important este să știi să-ți gestionezi emoțiile, indiferent că ești sau nu sportiv de tir sportiv PPC. Căci da, deși PPC presupune tragerea cu arma letală, oricine e curios să vadă cum e treaba asta, poate să vină în poligon și să încerce. Singura condiție este să ai peste 18 ani. Nu se pune problema de siguranță, întrucât totul este supravegheat. Evident că au fost și incidente de-a lungul timpului, însă nu prea poți controla intențiile oamenilor care vin să tragă din pură curiozitate. Nu le poți controla nici pe cele ale sportivilor…

Cât timp arma e îndreptată spre țintă, nu-i niciun pericol nici măcar pentru amatori, pentru curioși. La urma urmei, nu ești singur în poligon, ai un instructor. Trebuie doar să vii detașat. Să asculți și să aplici ceea ce îți spune instructorul și să tragi.

E sau nu PPC o probă pentru femei? Răspunsul cam surprinde…

Deși pare un sport mai degrabă pentru bărbați, uite că mai mulți sportivi mi-au spus că femeile sunt mai meticuloase și trăgaci mai buni în această disciplină. Nu m-aș fi așteptat la așa răspunsuri. Însă e ceva adevăr din moment ce în probe concurează și femei, și bărbați. Și nu-s bărbații mereu pe locul întâi.
Am întrebat-o pe Codruța Codru, venită de la Timișoara la etapa națională de la Bucecea, ce a făcut-o să aleagă tirul sportiv și mai ales proba PPC.

„Întotdeauna am avut preocupări diferite față de femeile obișnuite, am mers pe munte, am făcut alpinism. Soțul meu m-a invitat în poligon, numai că eu am zis că treaba asta e o prostie. Acolo mi-am dat seama că e altceva, că e fain și am zis că-mi fac abonament la poligon. Era anul 2015. Din 2018 am început să mergem la concursurile PPC din România, iar de trei ani mergem inclusiv în concursurile internaționale!”, mi-a explicat Codruța Codru, care mi-a povestit cum, la prima sa competiție oficială, prima sa grijă a fost să nu fie descalificată.

Faptul că practică acest sport împreună cu soțul nu o sperie. „Cât timp trag bine, e ok!”, completează zâmbind. Cel mai bun rezultat al lor de până acum a fost locul trei la Campionatul Mondial din Suedia, de acum doi ani, într-o probă la care nu erau așa bine pregătiți. A fost o surpriză, dar a fost și acel sentiment că se poate, o satisfacție aparte.

Câteva informații despre PPC (Pistol Precision Competition)

Pistol Precision Competition (PPC) s-a numit inițial Police Pistol Combat. Apoi, Practical Police Cource, Practical Pistol Course si Practical Pistol Combat, scrie https://www.tacticaldefense.ro/blog/precision-pistol-competition-ppc1500-48focuri.html . Asta pentru că în anii 1957-1958, când a fost fondată, era o competiție destinată polițiștilor americani, care puteau să-și exerseze abilitățile într-un cadru organizat, cu arma din dotare.

În prezent, 31 de state din întreaga lume organizează meciuri PPC, această probă de tir sportiv fiind extrem de populară în SUA, Suedia, Germania, Canada sau Norvegia.

Competițiile PPC au mai multe tipuri de meciuri, în funcție de numărul de focuri (150, 60 și 48) și în funcție de tipul de armă folosit (revolver, pistol, open, distinguished revolver, distinguished pistol și altele) ori de muniție. Sunt mai multe stagii, iar fiecare stagiu poate să aibă mai multe poziții.

Instrucțiunile arbitrului sunt extreme de importante în timpul meciurilor:
SHOOTERS TO THE LINE: asta se comunică la începutul stagiului, când trăgătorii se așează în poziție.
LOAD AND HOLSTER: e momentul în care trăgătorii introduc încărcătorul în pistol, iar pistolul în toc.
IS THE LINE READY?: arbitrul întreabă dacă toată lumea e pregătită. Dacă cineva mai are nevoie de timp, trebuie să ridice mâna.
THE LINE IS READY: asta înseamnă că toată lumea e gata să tragă.
CEASE FIRING: e semnalul că timpul alocat stagiului s-a terminat. E momentul în care nimeni nu mai are voie să tragă.
UNLOAD AND SHOW CLEAR: în această fază a meciului, trăgătorii trebuie să scoată încărcătorul sau să deschidă butoiașul și să aștepte ca instructorul să verifice vizual arma. Apoi (la comanda Holster), arma se introduce în toc.
THE LINE IS CLEAR: e momentul final, când trăgătorii își pot recupera încărcătoarele și se pot mișca din poziție.

Author