Privită din perspective diferite, optimiști pe de o parte, pesimiști pe de altă parte, România pare și nu prea pare o junglă în care varianta de mijloc, adică aceea a compromisului de a urmări de pe margine acțiunea care se petrece, nu-i aproape niciodată o soluție, mai ales pentru aceia care se încăpățânează să demonteze orice prejudecată cu privire la șansele pe care statul român le oferă celor care vor mai mult de la ei și pentru ei. Dăm înapoi ceea ce am primit, nu doar prin generozitatea tot mai des întâlnită, ci și prin implicarea în proiecte care ne pun în postura de a face, acel verb strident pentru unii, dar atât de fascinant pentru alții. Avem așteptări, poate, dar să fim noi, oare, încă o generație de sacrificiu? Evident, vorbim despre vremuri diferite în care democrația dezvoltată în mai multe viteze oferă oportunități, însă de noi depinde dacă ne prindem sau nu de ele pentru a le valorifica în vreun fel anume, şanse care să ne mulțumească. Suntem povestea unui destin de care suntem responsabili cu fiecare pas pe care decidem să-l facem, iar într-o Românie în care ți se spune prea des că nu se poate, există curajoși care se încăpățânează să arate că se poate. Despre astfel de tineri sunt și poveștile unui material care-și propune să vorbească despre ambiție, perseverență, un gram de nebunie, hotărâre, răbdare, talent și alte ingrediente fără de care n-ar exista rețeta la care toți lucrează cu grijă. Ei nu sunt produsul unui sistem educațional cu accent pe educație financiară (iar greșelile par inerente), însă sunt dispuși să învețe din mers, după ce și-au asumat să meargă pe drumul antreprenoriatului. Experiența va veni cu timpul, dar, inspirațional pentru noi, nu poate fi curajul lor? Cu siguranță, da, iar în rațiunea alegerii lor a stat și ineditul din spatele ideilor cărora au ales să le dea viață. Ștefan, Cristina, soții Aurora și Panagiotis împărtășesc cu noi propriul crez și, chiar dacă domeniile în care au ales să performeze ca antreprenori sunt cât se poate de distincte, implicarea e la fel de mare pentru fiecare în parte. „Ești obligat să te reinventezi în permanență!”, spun ei. Să fie aceasta soluția? Vom afla în cele ce urmează…
Povestea tânărului Ștefan Buraga, L’artisan-ul care șlefuiește ciocolata
Imediat ce-l întâlnești pe tânărul Ștefan Buraga te gândești că e doar un soi de student pasionat de modă, după cum chiar el se declară a fi, nicidecum că e cel care, după ce îşi atârnă în cui sacoul sau „uniforma de stradă”, îmbracă șorțul cu măiestria unui artizan. De fapt, Ștefan Buraga este chiar L’artisan-ul pralinelor realizate într-un mic laborator din comuna Valea Lupului, județul Iași. Despre eforturile despuse pentru a-și transforma garajul într-un atelier care să respecte prevederile legislației române, Ștefan spune că a fost o aventură, însă nimic nu i s-a părut atât de greu încât să-l facă să renunțe la pasiunea care l-a făcut să îmbine savori în care texturi și arome se contopesc sub cele mai diverse forme și gusturi. Totul a pornit în urmă cu opt ani, atunci când, după cum Ștefan mărturisește, „o conjunctură m-a adus pe aceeași bancă alături de o persoană care, la acea vreme, era director zonal al companiei de la care iau ciocolata și în acest moment, o ciocolată veritabil belgiană. El mi-a povestit prima dată ce înseamnă ciocolata reală, cum trebuie să conțină doar grăsimi provenite din bobul de cacao, nu alte grăsimi vegetale pe care le găsim în așa-zisele tablete de ciocolată din magazin. După trei zile de la acea întâlnire, mi-am comandat primele forme de ciocolată.”
A trecut mai bine de un an de când l-am cunoscut pe Ștefan și am scris pentru prima dată despre aventura sa în lumea dulciurilor. Faptul că nu avea nici 20 de ani, dar se gândea cum să pună pe picioare o afacere căreia i se dedica în aproape tot timpul liber care-i rămânea după cursurile de la facultate, m-a provocat şi mai mult. Și nu, dacă vă imaginați că Ștefan urmează vreo școală de specialitate, nicidecum. A ales Facultatea de Inginerie și Protecția Mediului, însă totul are legătură, după cum avea să-mi explice micul artizan: „bucătăria și chimia merg mână în mână. Hai să pornim de la un exemplu simplu: de ce se rumenesc cozonacii? Procesul de rumenire este strâns legat de concentrația de zahăr din aluat. Dacă vrem un cozonac dulce, să nu căutam să fie «blond», dar asta este altă poveste. Revenind la legătura dintre zahăr și aluat… culoarea arămie a aluatului este dată de procesul de caramelizare a zahărului, adică de procesul de deshidratare a moleculei de zaharoză din compoziția sa. Acesta este un exemplu la îndemâna tuturor, dar sunt multe alte lucruri, de la enzime și drojdii sălbatice până la arta de cristalizare a untului de cacao din ciocolată. Încă un exemplu, bucătăria moleculară. Pentru mine, facultatea și plăcerea mea se combină perfect, fără a se exclude una pe alta. Satisfacțiile se adună, chiar dacă am fost descurajat de o serie dintre profesorii de la facultate.”
Ștefan Buraga e unul dintre tinerii care au riscat. El și-a urmat pasiunea pe care a dezvoltat-o odată cu timpul. Recunoaște că nu-i întotdeauna ușor, mai ales că noi nu avem o cultură a ciocolatei și preferăm să cumpărăm fel și fel de tablete din comerț, însă n-are de gând să renunțe la ceea ce îl împlinește – atelierul mic în care atenția la detalii este la superlativ. Se adresează publicului educat care poate înțelege povestea din spatele brandului L’artisan, gândul de a fi pe placul tuturor nefiind în planurile sale nici în 2019, an în care, Ștefan Buraga se pregătește să lanseze două game noi de produse pe bază de ciocolată și pe bază de fructe, luând în calcul și ideea de a avea un spațiu de desfacere de unde ieșenii să poată oricând achiziționa produsele. Ce nu știm, poate, despre Ștefan? Are peste 120 de cravate (atât numărau anul trecut), îi place să urmărească tendințele din domeniul modei masculine și e pasionat de istorie, latură pe care o vede asbolut necesară a fi cunoscută pentru a înțelege traiectoria actuală și viitoare a societății.
„Să fii «creator de praline» înseamnă să iubești ciocolata, în primul rând, să o înțelegi, să înțelegi chimia moleculelor de ciocolată, a moleculelor alfa și beta ale untului de cacao din ea, să știi să o apreciezi și să o combini cu cele mai bune ingrediente, să nu faci rabat de la calitate. Înseamnă să ai imaginație, înseamnă și puțin spirit estetic pentru a crea înfățișarea fiecărei praline sau a fiecărui tip de prăjitură. După cum am spus, domeniul acesta înglobează multe arte și științe exacte, îl privesc la fel ca pe curentul renașterii culturale antice”, încheie Ștefan Buraga, creatorul L’artisan.
Cristina Anton, de la pasiunea pentru tatuaje, la o afacere care îmbină cu entuziasm munca și distracția – Tattoo Bar: „Noi garantăm că anulăm efectul «Iaaar am nuntă!» și-l transformăm în «Super idee! A fost foarte tare!»”
„Mărturia unei petreceri chiar poate fi de neuitat!”, pare a fi premisa de la care Cristina Anton, omul din spatele conceptului Tattoo Bar, a plecat atunci când și-a spus că un eveniment chiar poate fi memorabil. Știm cu toții cum se desfășoară o nuntă, iar dacă mireasa nu fuge de tot atunci când este furată, cu greu ne mai poate surprinde ceva… glumesc, evident, până când… am văzut că a apărut, totuși, acel „ceva” îndrăzneț, unic în România. „Tattoo Bar Iași iese din tipare și oferă garanția că evenimentul va fi «on fire»”, iar cine o cunoaște pe Cristina știe că n-avea cum să fie banală în orice ar întreprinde, așa că, transpunerea în mărturii a propriei pasiuni pentru tatuaje și inedit, i-a venit „mănușă”. Nu e singură în acest proiect, ci împreună cu soțul ei, aceasta fiind, așa cum ne-a mărturisit, „formula ideală deoarece exista un echilibru: el este partea mai conservatoare, care știe cum să pună problema cu persoanele reticente la genul acesta de mărturie, eu sunt în cealaltă extremă, îndemn la cele mai mari tatuaje pentru a crea efectul «wow»”. Îi recomandă recenziile de pe pagina lor de Facebook, dar și cozile care se fac la standul lor, atunci când e pauză de la dans. E cea mai de preț imagine de care nu se satură pentru că e recunoașterea muncii lor. Tatuajele temporare, în funcție de mărime, rezistă de la o zi până la 3-4 săptămâni dacă e întreținut corespunzător. Contrar prejudecăților, Tattoo Bar nu e doar pentru cei tineri, iar Cristina știe că trebuie să-i lămurească pe miri cu privire la acest aspect. E vorba de retincență, mai ales în situațiile în care mirii nu înțeleg că e nunta lor, nu a socrilor sau a părinților, acesta fiind motivul pentru care nunta trebuie să arate așa cum ei și nimeni altcineva și-au imaginat-o. Femeile dau tonul, se pare că au mai mult curaj, fie că e vorba despre un tatuaj pe tot piciorul sau full sleeve. Se muncește mult într-o noapte, însă Cristina nu resimte oboseala pentru că face totul din pasiune. Entuziasmul ei nu doar că se vede, ci e și molipsitor, acesta fiind ingredientul care e greu să-l aibă cei care i-ar putea copia activitatea. De fapt, nu îi e teamă de concurență, deja au fost unii care i-au contactat pentru a le oferi mai multe detalii, însă pasiunea și vibe-ul fac diferența.
„Nicio problemă, este loc pentru toată lumea. Însă întotdeauna se va vedea diferența serviciilor prestate de către cei pasionați de ceea ce fac și cei care o fac pentru bani. Avem persoane care ne doresc pentru ce transmitem prin ceea ce facem. Se vede că venim la pachet cu foarte multă energie pozitivă. De aici și feedback-ul extraordinar.”
Cristina Anton a îndrăznit şi cred că acesta este cuvântul cel mai potrivit. Și-a dat seama că poate să facă dintr-o idee o afacere în momentul în care a văzut cât de încântați au fost de tatuajele temporare invitații pe care i-a avut la propria nuntă. De fapt, de acolo a pornit totul, iar pozele chiar vorbesc de la sine. Ceva banal nu s-ar fi pliat pe personalitatea Cristinei, cu siguranță, așa că a riscat, dacă putem spune astfel. La final, toată lumea a fost extrem de încântată de tatuajele cu care au plecat acasă, dar soțul Cristinei n-a mai prins niciunul.
„Invitații au reacționat mult mai bine decât am sperat. Deși am avut invitați de toate vârstele, nu cred ca a plecat cineva fără un tatuaj temporar. În două ore nu mai aveam niciun tatuaj. Soțul nu a mai apucat să-și facă, nu a mai găsit. Ne-am bucurat să vedem invitați care, la o cafea cu prietenii, la câteva zile după eveniment, se lăudau acestora cu tatuajele temporare. Despre asta este vorba: să rămâi pe buzele lor mult timp după, să se vorbească cu drag. Noi garantăm că anulăm efectul «Iaaar am nuntă!» și-l transformăm în «Super idee! A fost foarte tare!», spune Cristina Anton, tânăra antreprenoare care recunoaște că dintre toate joburile, acesta e singurul „serviciu” pe care îl face cu atâta drag și entuziasm, simțind că e cu adevărat locul în care trebuie să fie, chiar dacă uneori, printre distracție și muncă, gândul îi fuge și la fetița ei care o așteaptă pe mami acasă.
Practic, după ce se stabilește care stand se potrivește tematicii evenimentului (la momentul de față există două opțiuni: vintage și cel cu motociclete), la Tattoo Bar sunt expuse tatuajele în funcție de mărimi. Fiecare invitat își poate face oricâte tatuaje dorește, completează Cristina, aplicarea tatuajelor temporare de tip abțibild făcându-se în mai puțin de un minut (se aplică cu apă și se înlătură cu ulei), ceea ce înseamnă că este timp pentru cât mai multe tatuaje la cât mai mulți invitați. Deci, „rock it!”, cum ar spune tinerii de la Tattoo Bar.
„Partea frumoasă este că la fiecare eveniment am venit cu ceva nou. Pe viitor vom personaliza tatuajele cu anumite mesaje sau logo-uri pentru petrecerile corporate sau pentru eventuri mai mari. De anul viitor vom crește și vom veni cu un concept cu totul diferit pentru partea de Candy Bar și Bar Mobil, pentru a oferi pachete. Ne place să fim primii și să fim unici.”
Cum și-au propus Aurora și Panagiotis Papavasilieou să scrie istorie la nivel global prin RUL World
Povestea Rul World a pornit de la povestea de dragoste a fondatorilor Aurora și Panos Papavasileiou (azi soț și soție), în momentul în care Aurora a aflat că este însărcinată. Era în Grecia, se mutase deja împreună cu Panos, pe care-l cunoscuse în România, la un seminar al aceleiași companii de tip MLM din care făceau parte. S-au plăcut imediat și în scurt timp formau deja o familie. Ea, o frumoasă ieșeancă, plăcută de la primul salut pe care îl are cu oricine, o voce caldă și blândă, așa cum are orice educator care își practică meseria cu drag, nu din obligație. El, un grec chipeș, inteligent și devotat. Azi, un tată exemplar și un soț desăvârșit, care se gândește cum să-i ofere familiei sale un viitor liniștit, lipsit de orice grijă financiară (mai ales), căci de cea spirituală nici nu se pune problema. Erau aproape 12 ani în care Panos muncise pentru a avansa în carieră militară, iar ideea de a lăsa totul pentru visul propriu era doar un gând, fără suficient zvâc. Cum spuneam, totul s-a schimbat în clipa în care Aurora a aflat că este însărcinată. De fapt, a doua zi, după ce a văzut testul de sarcină, Panos și-a dat demisia, amintindu-și că în copilărie a resimțit din plin lipsa propriului tată din viața sa. Nu-l vedea decât două-trei săptămâni pe an pentru că tatăl său lucra pe un vas și era mereu plecat. Și-a spus că el nu va rata momentele importante din viața copilului său și a decis să riște totul pe ideea la care lucra de aproape patru ani: RUL World. Sau, cu alte cuvinte, „Raising hope” – pentru că redă speranța oamenilor deznădăjduiți de traiul tot mai greu pe care îl au, „United”– căci întotdeauna unitatea face ca drumul înspre reușită sa fie mai ușor şi „Liberty”– adică libertatea financiară și spirituală spre care tinde fiecare individ.
„Aveam amândoi experiența companiilor de tip MLM, doar că în acest sistem, liderul e cel mai câștigat, chiar dacă echipa e cea care are cea mai mare pondere în succes. Am vrut ceva altfel, un produs de care să beneficieze toată lumea în egală măsură, fiecare să aibă aceeași șansă de câștig. Noi nu vrem ca pe scenă să fie doar două-trei persoane, iar restul să aplaude în sală, ci vrem toată sala pe scenă. Vrem să schimbăm viziunea asupra MLM-ului.”
RUL World înseamnă, înainte de a fi un business, speranță. E laitmotivul de la care fondatorii au plecat atunci când au decis că trebuie să dezvolte un produs care să le permită oamenilor să se bucure de plăcerile vieții. Vorbim despre un card de reduceri pe care posesorii îl pot folosi în rețeaua internațională de magazine pe care cei doi au reușit să o dezvolte într-un timp relativ scurt. Poate că i-a ajutat visul, schițat deja în cel mai mic detaliu pe hârtie, însă căruia îi lipsea curajul pentru a-l pune în practică. Dacă e să povestim despre toate peripețiile prin care au trecut din momentul în care au decis să revină în România și până în prezent, nu am avea suficiente pagini de umplut, însă după toate astea, Aurora și Panos răsuflă, în sfârșit, liniştiţi. Cu o investiție de data aceasta de peste 40.000 de mii de euro și după 7 luni de lucru pentru implementarea unui soft foarte performant, pe 31 martie, cu multă încredere, își lansează noua platformă, în Grecia, apoi România.
Recunosc deschis că au dat peste firme de IT care doar i-au păcălit și le-au luat banii, însă asta nu i-a descurajat, ci i-a motivat și mai mult să creadă că succesul e aproape, că trebuie să treci prin foc pentru a fi și mai recunoscător la final pentru ceea ce reușești să faci. Sunt încă pozitivi, iar dacă-i asculți, optimismul lor e molipsitor. Au norocul că se au unul pe celălalt și se sprijină în toate. De altfel, la câți bani au pierdut pe neseriozitatea celor pe care din naivitate i-au ales, fără sprijin reciproc, probabil că ar fi luat-o razna. Dar le văd doar ca pe simple lecții din care au avut de învățat și care i-au făcut să-și dorească și mai mult să dea ceva înapoi societății. Și nu se referă doar la un minim de educație financiară pe care ar cam trebui ca oricare dintre noi să-l aibă încă de la startul în viața reală, adică aceea în care trebuie să știi cum să faci față provocărilor anilor maturității. Da, RUL World nu e doar despre business, ci e și o formă de a-i ajuta pe cei care n-au avut la fel de mult noroc ca mulți dintre noi. Îi așteaptă un an 2019 pe care vor ca ei să-l surprindă pozitiv, în mod cert, iar companiile partenere sau membrii RUL să înceapă să vadă cu adevărat care sunt avantajele unui sistem în care toate părțile implicate au de câștigat.
Un comentariu