“Simplitatea este o calitate a oamenilor mari” spunea un autor despre oamenii modești… În acest articol, cuvântul cheie este <modestia>. Astăzi, pe final de primăvară, conform calendarului, cunoaștem povestea Alinei.
Alina Mitrică Damean a suținut ideea soțului, de a da naștere unei companii care în momentul de față livrează sifoane îmbuteliate în județul nostru, dar și în jurul Iașului până la 200 km depărtare.
Alina face parte din categoria oamenilor de calitate, și cu toate astea a decis să stea în umbra unui brand.
Apă cu Duh este sifonul care reînvie în memoria adulților perioada copilăriei lor, cea în care erau trimiși de către părinți să stea la coadă pentru apa carbogazoasă.
Iubirea față de aproape este o valoare incontestabilă pentru a evolua, cel puțin de această părere este Alina care se întoarce cu drag acasă, ori de câte ori are ocazia. Prin această conjunctură am ajuns să o cunosc și eu, însă doar din poveștiri. Mama ei mi-a fost profesor, iar fratele ei îmi este prieten. Ceea ce am apreciat și mi-a plăcut să evidențiez la oameni esti cuvântul pe care am ales să-l folosesc la începutul acestui articol: – simplitate. Doamna Damean nu s-a dezis de numele primit din familie și a decis că ambele trebuie să o însoțească peste tot.
Ne ghidăm după modele, iar primele dintre acestea ne sunt părinții. Ingineri agronomi, asta este meseria părinților ei, însă ea s-a îndepărtat de această profesie, alegând managementul. Îi place să alinieze cifre, să mulțumească clienții pe care îi are Apă cu Duh, investește timp, răbdare și sentimente în a-i ajuta pe copiii proveniți din medii defavorizate.
Cine este Alina Mitrică Damian?
O fiică, soră, soție și om de afaceri care încearcă mereu să se autodepășească.
Copilăria dumneavoastră sub ce semn a stat? Având în vedere că ați locuit într-un sat care își păstrează tradiția?
Copilăria mea a stat sub auspiciul responsabilității față de gospodărie și a dedicării față de familie. Mama mea ne spunea mereu să facem un bine dacă putem. Gura Bâdiliței este într-adevar un sat plin de tradiții, cu care am crescut și care au ajuns să fie pentru mine ceea ce este rădăcina pentru copac. Părinții mei încă locuiesc aici și eu mă întorc adesea ca să mă încarc cu dragoste și energie.
Cum au fost anii de școală pentru dumneavoastră?
Foarte frumoși ani, cu oameni frumoși. Eu am fost mereu un autodidact (la 5 ani deja citeam, scriam și rezolvam temele surorii mele mai mari) și in acești ani am avut ocazia să mă descopăr, sub oblăduirea învățătorului meu și mai târziu a câtorva profesori care au văzut în mine ceea ce eu încă nu descoperisem.
Ce profesori v-au rămas în minte? Și în ce relații ați rămas cu ei?
Oh. .. Am avut norocul de profesori cu adevărat buni și fiecăruia le mulțumesc pentru tot ceea ce m-au învățat și mă bucur să îi întâlnesc de câte ori am ocazia. Un loc special în inima mea are doamna Vârlan Eugenia, o adevărata enciclopedie și un munte de răbdare și inspirație, care mi-a înrădaăinat dragostea de limba română și mi-a trezit dorința de a scrie poezii. Încă ne întâlnim de sărbători acasă la părinții mei.
Știm că mama dumneavoastră este cadru didactic? Curiozitatea noastră este de ce nu ați urmat aceeași carieră?
Părinții mei sunt Ingineri Agronomi și am crescut cu povestiri despre exigența profesorilor din acele timpuri. După Revoluție, mama a îmbrățișat cariera de profesor și a ghidat multe generații de copii spre a-și construi un viitor. Pe mine nu m-a atras această profesie. Fiecare cu menirea lui.
Ce vă visați când erați mică?
Când eram copil, bunica îmi punea băsmăluța albă și îmi spunea să fiu medic când voi fi mare.
Când vi s-a creionat în minte, apoi să ajungeți să realizați meseria pe care doreați să o urmați?
Dragostea pentru profesia de project manager o am din liceu și a crescut pe măsură ce studiam valorile și eforturile pe care le presupune organizarea și desfășurarea unei afaceri.
A fost, pentru dumneavoastră, iubirea un motiv să luptați pentru împlinirea unui vis? Iubirea față de orice?
Iubirea de familie, de un proiect nou, de oameni, este motorul interior ce mă împinge mereu înainte și nu-mi da voie sa cedez.
Rămânem la acest capitol frumos și îndrăznesc să vă întreb dacă întâlnirea cu soțul dumneavoastră v-a determinat să vedeți altfel viața?
L-am întâlnit pe soțul meu, sau el m-a găsit cum îi place lui Florin să spună, într-un moment total neașteptat, deși mulți ani îmi imaginasem cum va fi: Și întâlnirea și soțul! El este un luptător, la fel ca și mine, am învățat unul de la altul și ne-am confirmat multe aspecte. Și este pasionat de limba romana… Eu am învățat că viața nu este doar muncă, că viața este frumoasă atunci când mergi umăr la umăr cu un om puternic și de încredere.
Iată că nu ați renunțat la numele dumneavoastră de familie, semn că respectul este un cuvânt de ordine în viața dumneavoastră. Este o calitate, desigur, dar ce calități apreciază Alina Damian, la oameni?
Caut să găsesc în oameni iubirea față de alți oameni. Dacă un om este deschis să îl asculte și pe cel de lângă el, și chiar să îl ajute la nevoie, atunci acel om are toate premizele să fie bun și cinstit și va arata respect față de cei din jurul lui.
Cum a luat naștere proiectul “Apă cu Duh”?
APA CU DUH este ideea soțului meu și eu am transformat-o în proiectul meu de suflet. S-a născut dintr-o nostalgie a vremurilor trecute, când parinții noștri ne trimiteau să stăm la coadă la sifon, și din dorința de a oferi oamenilor o apă carbogazoasă accesibilă fiecăruia.
De ce acest nume?
Denumirea vine de la bulele din apă. Știți că moldovenii de peste Prut spun la vulcanizare că au nevoie de văzduh în gume. Apa noastră are bule cu duh, dat de bioxidul de carbon introdus în procesul de fabricație.
Cât de greu a fost să vă impuneți pe piață?
Contrar a ceea ce părea inițial, am ajuns să investim peste 400 000 lei în primul an. Ambalajul și lăzile de depozitare sunt scumpe, ca să nu mai vorbim de mașini și logistică. Ca să intrăm pe piață a fost nevoie de multă munca, însă, din fericire Iașul este mereu deschis spre noutăți. Acum livram și în jurul Iașului până la 200 km depărtare.
Ați vrut să renunțați vreodată? Nu știu…poate din prea mult stres?
În biroul soțului meu este un tablou cu o broscuță care se ține strâns de gâtul unui bâtlan, încercând să-l împiedice pe acesta să o înghită și alături stă scris: „niemals aufgeben”, respectiv: <Niciodată sa nu te lași învins!>.
Ce bucurie aveți? Poate faptul că lumea încă trăiește vremuri vechi, atunci când savurează un pahar de sifon cu sirop de cireșe?
Uneori primim sms-uri îmbucurătoare de la oameni care savurează apa noastră, cu încurajări de bine, poezii sau sugestii, și toată echipa simte atunci că activitatea lor este importantă și prindem aripi.
În organizarea dumneavoastră actuală ce v-ar plăcea să îmbunătățiti sau să schimbați?
Ca în orice organizație, mică sau mare, este mereu loc de mai bine și mereu îmbunătățim ceva. Politica firmei noastre este una orientată pe satisfacția clientului și aici putem spune că depunem eforturi să fim printre cei mai buni, cooptând în echipa APA CU DUH profesioniști care își fac treaba cu atenție și devotament față de client.
Sunteți recunoscuți (brand-ul) la nivel național, dar în continuare dumneavoastră și soțul dumneavoastră stați în umbră? De ce?
Soțul meu și cu mine suntem mereu ocupați atât cu proiectele actuale cât și cu altele noi, la care mai adăugăm și sponsorizări și diferite activități de ajutorare a celor defavorizați, în special copii, astfel că timpul nu este suficient și pentru a ieți în lumina reflectoarelor. De curând am lansat și o franciză, pentru cei care își doresc să producă și sa comercializeze binecunoscutul sifon sub denumirea brandului nostru. Mai mult decât atat, dupa cum bine știți am achiziționat și fabrica de apă AMFITEATRU, un proiect care ne solicită, întrucât investiția este mare și pașii până la comercializarea produselor Amfiteatru sunt numeroși și anevoioși.
Călătoriți mult? Unde vă simțiți cel mai bine? Și unde vă simțiți acasă?
Calatoresc mai putin decat mi-as dori. Acasă este atunci când sunt împreună cu familia, fie la Iași, la Pașcani sau în orice alt loc unde ma duce viața.
Ce mesaj aveți pentru un tânăr care se află la început de drum? Indiferent de ce carieră ar dori să urmeze.
Să își asculte inima și, odată ales drumul, să depună toate eforturile pentru îndeplinirea visului propriu, căci nimic nu se poate fără muncă și perseverență. Cu încredere în propria persoană și susținere din partea celor apropiați visul va deveni realitate.
Un mesaj?
Oamenii de aici au credință în Dumnezeu și știu să fie vecini. Acestea sunt calități rar de găsit în vremurile noastre și trebuie conservate în filonul sufletelor noastre, al tuturor.
