Alexandrina Alboaie și culisele proiectului INSIDE: „INSIDE e expresia a ceea ce arată că interiorul (inside) contează mai mult decât ceea ce e la exterior!”

                   Îi remarci farmecul. Feminină prin fiecare mișcare, Alexandrina e acel tip de femeie care te face să o admiri de la distanță, subtil, fără a-i ști povestea. Când ne-am cunoscut, avea un aer parizian, degajat, nimic din obișnuința unui oraș tăcut sub impactul pandemiei. Îmi amintesc și acum simplitatea unui ansamblu care emană rafinament: cu balerini, blugi skinny, o bluză care avea atașat un element masiv, o fundă, ochelari de soare mari. De-abia făceam cunoștință, nu știam mai nimic una despre cealaltă și, totuși, peste două ceasuri au trecut pe nerăsuflate…

                 Alexandrina Alboaie, omul „curios” din spatele proiectului INSIDE by DA VINCI, e cea care se ocupă de DA VINCI DECO STUDIO (showroom de amenajări interioare: www.davincideco.ro). Fostă violonistă în Republica Moldova, a ajuns în Iași în momentul în care și-a dat seama că trebuie să facă ceva care să-i aducă și bani, nu doar aplauze. Astfel, și-a luat inima în dinți, câteva valize și a venit în Iași, unde a ales Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor. Au trecut câțiva ani buni de atunci, însă imaginea primei întâlniri cu Iașul încă îi este vie în memorie- „am fost surprinsă să nu mă întâmpine nimeni, să nu mă întrebe dacă am nevoie de ajutor, având două valize mari după mine. Pe moment, nu mi-am dat seama că ajung singură, într-o țară străină și nu o să mă ajute nimeni. Nu știam foarte multe despre România, era a doua oară când veneam aici, era totul la nivel de imaginație”. Era un copil cu multe vise. Părinții au încurajat-o, așa cum era firesc, dar mereu au sperat că se va întoarce la Chișinău, că va merge pe drumul artistic și va lăsa calculele în seama altora. N-a fost așa… ambițioasă, Alexandrina a știut că nu va mai reveni la Chișinău din ziua în care a plecat. Voia drumul ei, alegerile ei, chiar dacă nu a vrut să demonstreze nimic nimănui. Doar și-a urmat calea, indiferent de cum voiau alții să arate viața ei.

             Are momente în care îi e dor de scenă, recunoaște, însă de-abia acum simte cu adevărat că face ceea ce îi place. Proiectul INSIDE by Da Vinci a venit dintr-o dorință de a intra în „intimitatea” celor pe care îi urmărim, să-i descopere așa cum, poate, nu au mai făcut-o nici ei până acum. „Să deschizi ușa casei cuiva nu e doar un simplu gest de ospitalitate sau curtoazie, e semnul că te lasă să-i cunoști o parte din suflet, adică fix acea parte pe care mulți dintre noi o păstrăm atent și departe de ochii curioșilor! Împreună vom aborda subiecte care țin de responsabilitatea socială. Vom vorbi despre situația economică, subiecte diverse.”, precizează Alexandrina, care de-abia așteaptă să lanseze prima emisiune. A început deja să filmeze, iar primii invitați i-au dat curaj să creadă că e un proiect inedit, dar care va avea succes datorită bunului simț (și al bunului gust, aș adăuga eu) promovat.

„Pandemia ne-a demonstrat cât de importantă este casa. Cred că îți poți da seama de foare multe despre un om după ce îi vezi casa. E un curaj să nu-ți fie frică să arăți publicului larg propria casa. Proiectul INSIDE derivă din proiectul DA VINCI DECO STUDIO și este continuarea showroom-ului, unde comercializăm produse pentru amenajări interioare. Iar atunci când vorbim despre interior, practic, suntem INSIDE.”

                     A iubit scena și scena a iubit-o pe ea, chiar dacă simțea că vioara a „necăjit-o”, că i-a furat copilăria frumoasă de care a avut parte. Și spune asta doar pentru că își amintește acei ani în care, mică fiind, și-ar fi dorit să se joace așa cum făceau toți ceilalți copii, nu să stea să studieze intrumente muzicale sau să citească. Totuși, azi îi e recunoscătoare mamei sale pentru că i-a pus vioara în mâini, chiar dacă, la început, a simțit că trebuie să facă totul forțat. Prima reprezentație scenică a fost la 4 ani, dar nu-și mai amintește emoțiile încercate. Reprezentanțiile erau dese, era suficient să vadă rochița și fundița atent pregătite pentru a înțelege că va urca pe scenă în acea zi…

„Dacă aș fi ales Conservatorul, probabil eram într-o orchestră sau eram în locul mamei, director la școală (râde). Dar, din punct de vedere material, în Republica Moldova, artiștii nu duc o viață foarte frumoasă, salariile sunt mici. Acest lucru m-a pus pe gânduri când am decis să aleg alt drum. Eu am fost educată în spiritul ideii conform căreia fără vioară, viața mea nu există. Dar mi-am dat seama la timp că vreau să cânt de plăcere, nu de nevoie. Și era firesc să caut un domeniu care să-mi aducă și bani. Conștientă pe deplin de toate acestea am fost de-abia când am depus actele la FEAA. Mama mi-a zis că nu voi intra nicioată pentru că nu aveam bacalaureat la matematică și mi-a zis că voi merge la Chișinău, la Conservator și voi fi și aproape de casă.”

            Povestind, am aflat că Alexandrina n-ar folosi mașina timpului, dacă ar putea. Și spune acest lucru pentru că nu are regrete și nu vrea să retrăiască nimic din ceea ce a trăit deja- „Nu am niciun atașament emoțional față de trecut, m-am bucurat de moment și am mers mai departe.”, completează. În schimb, n-ar ezita să folosească o superputere pentru a face în așa fel încât să nu mai existe copii abandonați în orfelinate. Își trăiește propriul vis, poate chiar pe acela pe care și l-a închipuit de mică. Copilul ei ar putea moșteni orice atât de la ea, cât și de la soțul ei, căci „materialul genetic e bun”, glumește Alexandrina. Totuși, precizează, apoi, că s-ar bucura ca băiatul să preia de la soțul ei capacitatea intelectuală, modestia și bunătatea, adică fix trăsăturile cu care a cucerit-o. Surprinzător sau nu, Alexandrina nu e genul de mamă care să vorbească doar despre copilul ei, ci își vede liniștită de familie și carieră fără a-i împovăra pe alții cu lucruri la care sigur s-ar arăta interesați doar din respect. De fapt, în îmbinarea perfectă carieră-familie stă provocarea Alexandrinei. Fără compromisuri, fără să se plângă, doar urmându-și drumul propriu.

Alexandra Gugiuman, revista InSociety: Ești obișnuită cu emoțiile, ca artist, dar pentru INSIDE, ai emoții sau temeri?

Alexandrina Alboaie: Am emoții să nu fie la standardul la care mi l-am propus. Vreau să fie un proiect de succes, vreau să aibă un impact pozitiv asupra celorlalți. E un proiect din care nu scot profit, așa că dacă investesc niște bani, vreau un impact benefic asupra oamenilor care vor urmări aceste episoade. Apoi, nu mi-e teamă de criticile constructive, acestea îmi plac. Mi-e teamă, în schimb, să nu meargă proiectul, să fiu nevoită la un moment dat să spun „stop”. În rest, nu e problemă, sunt obișnuită să  ascult criticile din care pot învăța, care mă ajută să evoluez.

Totuși, deși e o extensie a proiectului Da Vinci Deco Studio, temele abordate nu vor fi doar din zona amenajărilor…

Alexandrina Alboaie: Așa e… ideea emisiunii, de fapt, a apărut din dorința de a face un proiect care să fie o alternativă la ceea ce vedem la tv. Suprinzător, ideea a fost a soțului, care m-a încurajat, ca de fiecare dată. Televiziunea promovează situațiile negative, prin care se poate face mult tam-tam, iar eu mi-aș fi dorit să fie promovați oamenii care pot fi un exemplu pentru cei din jur, oameni cu o istorie interesantă în spate. Vor vedea exemple ale unor povești reale, care vorbesc despre faptul că totul este posibil, că poți începe de la zero orice și poți ajunge să ai succes. Doar astfel pot fi demontate toate scuzele pe care le au mulți dintre noi pentru acel „nu se poate”.

Din omul care ești azi, care sunt sfaturile pe care ți le-au dat ai tăi și pe care le-ai aplicat?

Alexandra Alboaie: Ai mei m-au învățat totul și au investit foarte mult în educația mea, au avut grijă să fac balet și dans pentru a avea un mers cât mai elegant, au pus mare accent pe activități extrașcolare. Îmi vine greu să mă rezum la câteva sfaturi. Principiile, educația, tot ceea ce sunt azi li se datorează părinților mei și le mulțumesc!

Dar tu, dacă ai putea da un sfat azi, care ar fi acela?

Alexandrina Alboaie: Să fim perseverenți și disciplinați. Să faci puțin câte puțin, în fiecare zi, în gânduri și în orice altceva.

„Interiorul e întotdeauna mai important decât exteriorul. ‹‹Inside contează mai mult decât outside››. Aparențele sunt înșelătoare, de multe ori.”

Îți mai amintești ce anume ți-a plăcut la Iași, atunci când ai venit prima dată?

Alexandrina Alboaie: Cred că, în prima lună, nu am scos niciun cuvânt, spuneam doar „da” și „nu”. Îmi era teamă să nu râdă cineva de accentul meu de moldoveancă. Mi-a plăcut că lumea nu se grăbește. Era un vibe foarte bun pe Copou.

Moldova, azi, pentru tine, ce e? Dar România?

Alexandrina Alboaie: Moldova înseamnă rădăcinile mele, acolo sunt rudele mele. Eu nu am rupt legăturile cu Republica, patria mea. Chiar o recomand, măcar pentru turism. Viitorul meu e România.

Să vorbim puțin și despre Da Vinci Deco Studio… artist cu formare în economie și un soț cu o carieră în cu totul alt domeniu, cum de ați ales un business în domeniul decorurilor de interior?

Alexandrina Alboaie: Afacerea Da Vinci Deco Studio a venit după ce am analizat piața de business din Iași, ceea ce se cere. Domeniul a fost ales în funcție de rezultate, pot spune că totul a fost calculat. Eu sunt cea care s-a ocupat de Da Vinci. Mi-a fost greu la început, nu știam particularitățile. Să spunem că, de-abia după ce m-am mai pus în temă, am urmat „rețeta clasică a antreprenoriatului”: stres, nopți nedormite, bucurii, multă muncă.

„Până acum, în business-ul Da Vinci Deco Studio am avut provocări nenumărate și atât de neașteptate… de la cum să găsești oameni până la cum să-ți gestionezi timpul sau cum să cauți clienți. Dar cea mai mare provocare a fost pandemia, o lecție foarte bună pentru mine pentru că a intervenit la început de drum. De acum înainte, cu siguranță, voi avea o rezervă financiară pentru neprevăzute.”

Cum sunt ieșenii, în calitate de clienți, când vine vorba despre amenajări interioare?

Alexandrina Alboaie: Pretențioși. A fost surprinzător să aflu că, indiferent de câte colecții și opțiuni ar fi pe piață, nu găseau ceea ce căutau, ceva care să îi mulțumească. Au gusturi bune, păcat că nu au același potențial financiar ca alți români, din alte orașe. Unii investesc în părțile care nu se văd și economisesc la interioare, alții invers. Totul e relativ, n-aș putea generaliza.

Care ar fi sfatul pe care l-ai da celor care au în vedere să-și renoveze casa? Pe ce ar trebui să pună accent și ce ar trebui să știe?

Alexandrina Alboaie: Să nu economisească bani atunci când își aleg meșterii, fiindcă dacă obiectele sunt montate prost, ți-ai bătut singur joc de banii tăi. Să aleagă cu grijă produsele pentru că între un produs calitativ și unul mai puțin calitativ, la preț, diferența nu e foarte mare, dar din punct de vedere al calității, diferența e imensă.