„Povestea mea începe undeva pe la începutul lunii noiembrie 2013. Aveam 108 kilograme. Şi începeam să mă obişnuiesc cu gândul că sunt… mare! Un bărbat adevărat e… mare! Mănâncă mult, bea mult şi face ce vrea el! Adică se încăpăţânează să fie totul aşa cum îşi doreşte el. Cu cât nu ține cont de nimic, cu atât e mai bărbat.”, așa își începe descrierea, pe site-ul editurii Adenium, jurnalistul Cezar Elisei, autor al cărții „Calea mea”, cartea despre dietă creștină și alimentație sănătoasă.

Din acel moment în care a început totul și până în prezent au trecut peste 4 ani. A fost o perioadă în care Cezar Elisei și-a impus să își demonstreze lui, mai întâi, că da, se poate și altfel. Pe 2 februarie, ora 18, la Muzeul Mitropolitan din Iași, sala Sinaxar, Cezar e pregătit să-și spună povestea în fața tuturor. Va fi o lansare de carte diferită, o invitație la o dezbatere neconvențională între cei prezenți, specialiști sau simpli cititori și producătorii locali de alimente și băuturi naturale din mai multe județe din regiunea Moldovei, care și-au confirmat prezența.

„Evenimentul de pe 2 februarie va fi ceva unic, mai ales privind prin perspectiva alăturării unor concepte complet diferite și în ideea spargerii unor bariere mentale. Nu au mai fost aduși în jurul aceleiași mese psihologi, teologi, medici și producători bio, promovând o aceeași idee. Nu știu ca altcineva să fi alăturat naturopatia (care respectă în mod deosebit mâncarea naturală, soarele, apa ți aerul curat) de teologie, în scopul unei vieți mai bune.  Toate acestea, chiar dacă nu sunt înțelese bine în primă instanță, ele scot în evidență faptul că Omul este mai mult decât ceea ce denotă prin aparență. Orice persoană reprezintă un complex de mulți factori; este mai mult decât faptele sale. Un adevărat univers, deosebit de complex, adunat la un loc prin iubire și credință. Subiectul cărții este unul facil: cum să slăbim, să rămânem astfel și să fim împăcați cu noi înșine. Acesta este obiectivul inițial al cărții, însă pe parcursul celor 350 de pagini cititorii vor afla că pot face mult mai multe cu ei înșiși decât doar să slăbească. Pot iubi mai mult, îl pot cunoaște și se pot apropia de Dumnezeu, îsi pot pune viața în ordine. Pot fi sănătoși și fericiți!”, spune Cezar Elisei, autorul cărții „Calea mea”

          Cezar Elisei s-a născut în anul 1982, în Iași. Este jurnalist din anul 2005, iar de 10 ani este reporter PRO TV Iași. A absolvit studiile Seminarului Teologic ‘Sfântul Vasile cel Mare’ din Iași și apoi a urmat cursurile Facultății de Filosofie din cadrul Universității „Al. I. Cuza”.  „Calea mea” înseamnă patru ani de eforturi. A fost terminată în 2014, însă atunci, autorul nu știa nimic despre cum se scrie o carte, nu știa nimic despre edituri și ce implică toate aceste aspecte, după cum chiar el mărturisește.

„Am luat legătura cu un preot de la Mitropolie și împreună am căutat o cale cu privire la posibilitatea de diseminare a informațiilor cuprinse în această carte. Pentru că le-a considerat utile. L-am intalnit apoi pe prof.univ.dr. Pavel Chirilă, o somitate în domeniu și am discutat câteva ore despre această scriere. Totul era de bun augur. Mi-a dat dreptate în mare parte, mi-a sugerat unele schimbări ți m-am conformat. Cartea a luat apoi o pauză de mulți ani în care am refuzat să răspund altor întrebări cu privire la schimbarea mea. Am așteptat până când i-a venit vremea. Recunosc, nu a fost ușor. Totuși, acum câteva luni m-a sunat o persoană relativ necunoscută și m-a întrebat ce mai fac cu această carte. Atunci îi venise vremea. Și… iată-ne!”, completează Cezar Elisei.

Alexandra Gugiuman: Vorbești din proprie experiență în carte, după cu ne-ai mărturisit. Pare o confesiune, nicidecum un îndemn. Îți amintești care a fost momentul în care ai spus „stop”, e timpul pentru o schimbare? 

Cezar Elisei, autor: Stop-ul acesta a venit după o serie de neîmpliniri – fizice sau spirituale. De la faptul că fumam prea mult în acea perioadă, la faptul că nu mă odihneam suficient și munceam prea mult și prea haotic sau că nu aveam încă un copil deși trecuseră câțiva ani de când eram căsătorit. Toate acestea au făcut să-mi doresc mult o schimbare ți să încep căutarea unui remediu pentru situația destul de nemulțumitoare în care mă aflam. Nu zic că nu aveam prieteni – ba chiar aveam suficienți – însă spun că nu eram întru totul împăcat cu starea lucrurilor care îmi determinau viața. Ceva striga de dincolo de aparent că este parcă mai mult decât atât. Și, întradevăr, era. M-am convins că se  poate mai mult și mai bine, atâta timp cât omul își dorește un progres real în plan psihic, moral și de ce nu, chiar fizic. O schimbare care îl situează în randul oamenilor sănătoși, normali din punct de vedere fizic. „În parametri”, cum se spune.

Crezi că există o rețetă general valabilă ce se aplică similar tuturor sau urmărești să fii un model de conduită? Alegerile ne aparțin, la urma urmei… Cred că e vorba despre ideea de a-i inspira pe alții, de a-i face să se regăsească în povestea aceasta, nu?

Cezar Elisei.: Nu am gândit această carte ca pe un manual. Este o experiență vie a unui om și indică un drum, o cale, după cum arată și titlul cărții. M-am aflat la un moment dat „în groapă” și am reușit să ies urmând cele scrise în carte. Mă mențin la o anumită greutate de 4 ani. Or, specialiștii în domeniu afirmă că după maxim 2 ani se revine de obicei la greutatea inițială, pentru că memoria corpului tinde să ne impună acest lucru. Deci pot spune că am reușit! Deci se poate. Atât aș vrea sa spun. Pe de altă parte, metoda „trezirii” este ceva ce orice om poate să aplice în viața sa. Nu contează că este tânăr sau bătrân, că este femeie sau bărbat, trezirea aceasta despre care vorbesc este o constantă a lumii spirituale fiecăruia dintre noi.  Aș putea vorbi despre mine ca un model, doar prin prisma voinței pe care am exercitat-o în tot acest proces de schimbare internă și externă. Postul negru despre care amintesc frecvent în carte impune un anumit tip de voință care, întradevăr, trebuie cultivat constant. Nu e chiar ușor să renunți la obiceiul mâncatului, de exemplu, în favoarea unei idei. Dar odată trecut acest prag, totul parcă se luminează. Ideile în sine devin mult mai pregnante în viaâa omului care a hotărât să facă un mare pas către eliberarea de pofte. Pentru că acestea din urmă sunt cele care se manifestă în mare parte în viata individului. Depășirea lor vine cu o pace și o bucurie majoră.

Privind în urmă, când ți-a fost cel mai greu?

Cezar Elisei: Cel mai dificil moment a fost atunci când a trebuit să explic inițial de ce îmi pierd kilogramele: o fi vreun motiv de sănătate? Sau de ce am șters toată lista prietenilor de pe Facebook pentru a-mi crea alta. Momentul prim în care decidem schimbarea este cel mai greu pentru că este rezistent la schimbare atât în ce ne privește, cât și în raport cu cei din jur. Nimeni nu prea vrea să ne schimbăm cu adevărat. Să mâncăm mai bine, să ne odihnim, să facem sport, să judecăm mai corect și să ne rugăm mai mult. Pentru toate acestea, atât individul cât și societatea din jurul său are atâtea piedici încât, în mare parte, renunță la schimbare chiar înainte de a începe acest proces. Cu toate acestea, rugăciunea și perseverența în idee face minuni. Aș vrea să amintesc aici cât de greu i-a fost unui naturopat din secolul trecut să le explice celor din familie că el nu a mâncat de câteva săptămâni și cu toate acestea se simte extraordinar. Că i-au dispărut simptomele bolii terminale de care suferea. Nici măcar entuziasmul sau concretețea tratării sale nu pot face față reticenței anumitor persoane. Însă respectivul s-a încăpățânat și a reușit să publice și să facă tot ce visase.

 

 

sursa foto: facebook Cezar Elisei

 

 

Author