Nu cred că există om care să nu fi amânat să facă ceva măcar o dată în viață. Problema nu e că amâni lucrurile o dată la nu știu cât timp, ci apare atunci când faci din asta o obișnuință. Una nocivă și pentru viața socială, dar mai ales pentru productivitatea noastră și starea de spirit. Așa ajungi la procrastinare, termen folosit atunci când amânăm să pornim sau să ducem la îndeplinire o activitate sau lăsăm pe ultima sută de metri să facem totul.

Amânăm să facem lucruri și pentru că ne e teamă. O teamă de a fi față în față cu realitatea. Evităm. Uneori, din comoditate. În definitiv, tot la emoții ajungem. Căutăm motive. Numai că aceste motive închipuite de multe ori își au rădăcina în interiorul nostru, acolo unde e cel mai greu de ajuns…

Specialiștii spun că una dintre consecințele procrastinării este că pierdem timpul. Și facem asta ori de câte ori alegem să zapăm pe social media fără un motiv anume, stăm pe Netflix sau oricare altă platformă similară. Cu alte cuvinte, facem lucruri care nu ne aduc niciun beneficiu doar pentru a nu ne apuca de treabă, doar pentru a împinge totul până-n ultimul moment…

Ce anume ne face să amânăm lucrurile

Invocăm lipsa de chef de cele mai multe ori. N-avem acea pornire de care credem că avem nevoie pentru a urni lucrurile, pentru a ne pune în mișcare. N-avem motivație. Totuși, găsim resurse pentru alte preocupări. Poate nu-i suficient de important pentru noi, cine știe. Numai că nu-i un comportament tocmai ok atunci când avem de tras de pe urma acestei inactivități.

Vorbim despre procrastinare atunci când dăm dovadă de inactivitate, nu suntem productivi și facem lucrurile cu întârziere. Cauzele sunt multiple. De la simpla impresie că avem timp până la bruiajul pe care ni-l dau unii factori exteriori. Dacă reușim să controlăm tot ceea ce ne perturbă productivitatea, suntem pe drumul cel bun. Dacă nu, e cazul să luăm atitudine. Așadar, dacă nu e vorba despre cauze medicale, specialiștii spun că fenomenul de procrastinare se dezvoltă atunci când estimăm greșit timpul sau când considerăm că avem nevoie de o anumită dispoziție ori atmosferă pentru a porni ceva.

Cauzele medicale care pot duce la procrastinare

Dacă-i doar o chestiune de moment și ai căzut în procrastinare, nu-i un capăt de țară. Fii atent, în schimb, cât de des ți se întâmplă treaba asta și ia măsuri. Poți să ceri ajutor de specialitate, apelează cu încredere la un psiholog. Acesta te va ajuta să depășești toate aceste motive de procrastinare și apoi, prin exercițiu propriu, ai să vezi că lucrurile se îndreaptă în direcția potrivită.

Numai că… există situații în care procrastinarea e deja un comportament obișnuit, nu mai poți privi fenomentul ca fiind firesc, ci trebuie să sapi, să vezi dacă nu cumva cauza acestor amânări nu e o depresie, o tulburare obsesiv-compulsivă, ADHD sau o chestiune de ordin psihologic, ceva latent și netratat vreme îndelungată.

Suntem sau nu conștienți când amânăm lucrurile?

În funcție de gradul de conștientizare, vorbim despre procrastinare pasivă (nu ține neapărat de noi, nu putem controla situațiile neprevăzute care apar și încetinesc intenția de a ne apuca de treabă) și procrastinare activă (amânăm lucrurile cu intenție și în cunoștință de cauză).

  • În funcție de această clasificare simplă, tot specialiștii au identificat și câteva tipuri de comportamente de procrastinare. De exemplu:
     când ești perfecționist, amâni să faci lucrurile pentru că te gândești că nu vor ieși fără greșeală;

 

  • când vrei să arăți că nimeni nu-ți dictează ție ce să faci și mai ales când anume, ești încadrat ca sfidător. Și tot la procrastinare ajungi;

 

  • când ți se pare că le poți face pe toate, nu știi să spui nu. Ajungi în situația în care nu mai faci față la toate sarcinile la care te-ai angajat. Și începi să amâni unele în detrimentul altora. Ești supra-aglomerat;

 

  • când îți place sau ești obișnuit să lucrezi sub presiune. În cazul acesta, faci tot posibilul să amâni lucrurile până în acea clipă în care simți că-i momentul potrivit, că ești sub presiune, că ești într-o criză de timp pe care oricum tu ți-ai creat-o intenționat chiar, astfel încât să dai randament maxim;

 

  • când ne încearcă un ușor sentiment de nesiguranță, tot la pracrastinare se ajunge. Ni se pare că nu suntem pregătiți. Și atunci găsim motive numai bune să amânăm;

 

  • când ești într-o bulă a ta, adică ți se pare că oricum nu contează decât lucrurile care ție ți se par importante. Și dacă nu-i în raza ta de interes, amâni.

 

sursa foto: camhs professionals

Ce putem să facem ca să nu mai amânăm lucrurile

E clar că lucrurile nu se întâmplă de la sine. E nevoie de efort și implicare. Și personal, și profesional. Doar că de multe ori uităm că la noi se află acțiunea. Așteptăm semne. Așteptăm să se întâmple ceva. Problema e că tot așteptăm chiar și atunci când suntem conștienți că nu se întâmplă nimic. Nu există momentul potrivit. Există „acum”.

Totuși, avem la îndemână câteva instrumente care pot să ne ajute să trecem peste procrastinare și să fim eficienți. Trebuie doar puțină voință și perseverență.

În primul rând, avem nevoie să fim disciplinați. Autodisciplinați. Să ne facem propria rutină de la care să nu ne abatem decât în situații care chiar nu țin de noi.

Dacă avem un scop, un obiectiv anume, e clar că acesta ne motivează să nu mai amânăm lucrurile. Așadar, haideți să ne setăm niște obiective, să le vizualizăm conștient și să facem un plan de acțiune.

Trebuie să știm ce să facem pentru a ne atinge un scop. Pus pe hârtie totul și mereu aruncând un ochi peste check list. Poți folosi chiar un jurnal. Ți-ar prinde bine obiceiul de a scrie în jurnal.

Notați totul pe hârtie. Orice sarcină aveți de îndeplinit. Bifați când terminați ceva. E old school, însă e dovedit că scrisul de mână ne face mai conștienți și ne ajută să reținem cu mai mare ușurință ce avem de făcut.

Prioritizați sarcinile pe care le aveți de făcut. Așa veți ști de care trebuie să vă apucați prima dată. Dacă n-au termen, stabiliți ordinea în funcție de preferințele proprii. Aveți voie să fiți subiectivi.

Încercați poate un ritual la începutul unei sarcini. Vă puteți crea chiar voi un mediu adecvat. Puteți să vă puneți muzica preferată sau puteți încerca orice altceva ce știți că funcționează. Randamentul vine, veți vedea. La fel și motivația sau inspirația.

Nu vă mai căutați nod în papură. Dacă n-aveți chef, scrieți ce anume vă dă starea respectivă, ce vi s-a întâmplat, ce nu vă place. Așa găsiți răspunsuri. Iar când aveți răspunsurile, e tare ușor să vezi ce-i de făcut mai departe.

 

sursa foto reprezentativă: www.verywellmind.com

Author