Cyberbullying-ul sau cum poate mediul online să te transforme în victimă

Cyberbullying-ul sau cum poate mediul online să te transforme în victimă

 

Amploarea pe care a luat-o mediul online nu mai poate fi contestată. Suntem dependenți de internet, fie că dorim să comunicăm unii cu ceilalți sau doar să ne informăm. Dacă în urmă cu câțiva ani, aproape era utopic să crezi că internetul ne va deveni indispensabil nouă, celor care am crescut cu „cheia de gât”, pionierii MIRC-ului și ai Hi5-ului, iată că azi, tehnologia ne-a dezumanizat, ar spune unii, sau ne-a făcut să ne adaptăm evoluției firești, ar spune alții. Cert e că deseori am văzut cazuri în care, din răzbunare, X a postat fel și fel de ipostaze indecente cu Y, de regulă, persoană de sex feminin, aflată în ipostaze intime să zicem. Și spunem persoane de gen feminin cu precădere penru că societatea încă pare „bolnavă” de prejudecăți, iar femeia încă este la n nivel ridicat de stigmatizare, faptele fiindu-i puse mereu sub etichete și semne de întrebare. Iar asta se întâmplă într-o perioadă în care accesările site-urilor pornografice sunt într-o continuă creștere, dar jucăm rolul pudicilor și al criticilor când vine vorba de răzbunări de genul celor de mai sus enunțate, curios fiind faptul că, de obicei, tot victima este „pusă la zid”, nu cel care se răzbună… dar, totuși, cazurile nu se rezumă doar la chestii ce țin de intimitate, ci inclusiv la „marginalizarea” celor care, în mediul online „își permit” să emită alte opinii și crezuri față de cei cu care au diverse interacțiuni. Și chiar nu-i greu să observăm aceste evidențe…

                 Cu privire la aceste chestiuni și pornind de la cazul școlii din Buzău, acolo unde se derulează o anchetă într-un caz de pornografie după ce „o fată de 12 ani a împărțit în toată școala imagini intime cu o colegă, pe care le obținuse după ce își crease o identitate virtuală de băiat, despre care psihologii spun că astfel de incidente pot avea urmări grave asupra tinerilor”, potrivit Digi 24, Gianina Vera Poroșnicu, avocat de drept penal, spune, într-un comunicat de presă, că „astăzi, <arma> se află în mâna oricui, iar agresiunea capătă forme indirecte, subtile, perverse, cu efecte la fel, sau mai severe decât în cazul violenței tradiționale. Așa cum, dacă în mod real un om care lovește alt om este sancționat de legea penală, în mediul virtual trebuie să existe consecințe pentru comportamentul persoanei. În cazul ironiei, calomniei, jignirii sau chiar lovirii față în față, faptele aveau un scenariu bine încadrat, sancționabil. În mediul virtual, faptele capătă o anvergură nemăsurată, pentru că, o dată difuzate online, ele au un caracter continuuu, impactul asupra victimei fiind resimțit de fiecare dată când în cercul violenței apar noi martori, privitori, înlesnitori.”

*sursa foto:comunicat de presă avocat Gianina Vera Poroșnicu

                 „Atacurile” virtuale „lovesc” psihic, în primul rând, efectele acestora fiind pe termen lung, nu neapărat imediate, așa cum par a fi efectele unei lovituri fizice, pe care o primești direct. Am putea spune că vorbim despre efecte perfide, pe care nu oricine le poate gestiona perfect din punct de vedere psihologic, acolo unde durerea e mai mult de ordin spiritual. Un comportament  de hărțuire are nevoie de trei actori: agresorul, victima și martorii, direcți și indirecți, așa cum indică cercetările psihologice asupra hărțuirii. Datele colectate până în prezent sugerează în mod clar că trăsăturile personalităţii sau modelele de reacție tipică, în combinaţie cu puterea fizică sau slăbiciunea, în cazul băieţilor, sunt importante pentru dezvoltarea acestor probleme.

„În cazul hărțuirii cibernetice, victimele sunt supuse la ironii, jigniri, publicare de informații intime sau neadevărate, excludere din diferite grupuri, în prielnicul mediul online, în care faptele se repetă la nesfârșit ca urmare a anonimatului, dezinfibării online și a sindicalizării online (Aiken, 2019). În mediul online agresorul este invizibil, asemeni unui supererou, agresorul are superputeri online, este dezinhibat, are un comportament amplificat și accelerat față de cel din viața reală, și, nu în ultimul rând, online, mai mulți oameni care gândesc la fel au toate șansele să se întâlnească online, față de realitate. Gândiți-vă ce efecte apar atunci când toate aceste aspecte caracterizează oameni și comportamente înclinate spre a face rău!”, completează Gianina Vera Poroșnicu, avocat în drept penal.

Și cu toate cazurile existente de-a lungul timpului, credem că încă se mai caută soluții… grav e că s-ar putea ca în cazul adolescenților, cel puțin, teama de a vorbi cu cineva apropiat despre toate aceste preocupări care macină, problema să atingă un nivel destul de ridicat de gravitate atunci când e „descoperit”. Recomandări pertinente pot emite specialiștii. Poate despre aceste recomandări vom vorbi într-un alt material.

Condiții preluare articol

Fiecare articol al www.insociety.ro este muncit. Respectăm munca fiecăruia și drepturile de autor. De aceea, credem în regulile fair-play-ului. Dacă nu avem încheiat un acord scris în care să specificăm explicit forma de colaborare, vă dăm posibilitatea de a prelua din articolele noastre în limita a maxim 500 de caractere , cu următoarele obligații:
1. specificați în articolul dumneavoastră sursa clar și concis;
2. inserați linkul articolului nostru și faceți trimitere vizibil către acesta.