Povestea „crucifixului minunilor” de la „San Marcello al Corso”, adus pentru rugăciunea Papei Francisc

Povestea „crucifixului minunilor” de la „San Marcello al Corso”, adus pentru rugăciunea Papei Francisc

 

O imagine care va rămâne în istorie. Zile de coșmar pe care Italia, ca întreaga omenire de altfel, nu le va uita repede și ușor. O piață goală, un suveran pontif, aproape îngenunchiat Domnului și sărutând crucifixul, pentru a trimite binecuvântarea de care avem atâta nevoie pentru vindecare, o zi neagră în care aproape 1000 de italieni și-au găsit sfârșitul din cauza Covid-19, inamicul invizibil al unui „război” pe care n-am crezut că-l vom trăi în această viață.

În fața crucifixului minunilor, cum este numit, Papa, mai mult ca oricând, ajutorul lui Dumnezeu. Iar povestea acestui crucifix e fascinantă… păstrat în biserica „San Marcello al Corso”, crucifixul a fost adus la Vatican pentru rugăciunea Papei, la două decenii distanță de la momentul în care Papa Ioan Paul al II-lea s-a rugat în Ziua Iertării. Istoria menționează că acest crucifix a fost folosit și în vremea ciumei, în secolul al XVI-lea, atunci când Italia a fost decimată de această boală cumplită. Imediat după rugăciunea spusă cu implorare, ușor-ușor, Italia s-a vindecat. E un simbol-minune, un dătător de speranță… Papa Francisc a dorit să aibă în piața San Pietro crucifixul de la care se așteaptă încă o minune. În timpul rugăciunii din 27 martie, Papa a avut „alături” crucifixul și icoana originală a salus Populi Romani, „imagine mariană păstrată în bazilica Santa Maria Maggiore, pe care tradiția o consideră realizată de Sfântul Luca”, scrie www.ercis.ro.

https://www.youtube.com/watch?time_continue=2&v=iCONID8PEOo&feature=emb_title

 

Și, totuși, de ce este considerat crucifixul drept „făcător de minuni”?

Pentru că, potrivit filelor din istorie, biserica  „San Marcellino” în care s-a aflat crucifixul de la început a ars din temelii în seara de 23 mai 1519. A doua zi, miracolul romanilor a fost să găsească crucifixul neatins, întreg, printre toate ruinele, la picoarele lui Hristos fiind o candelă aprinsă.Trei mai târziu de la incendiu, în plină ciumă, boală care a făcut ravagii, credincioșii, insistând pe lângă autorități, au pornit într-o procesiune a crucifixului. Zile întregi, crucifixul a fost purtat pe străzile din Roma, până în fața biserii „Sfântul Petru”. După 16 zile, fix în ziua în care crucifixul era adus înapoi în „San Marcello”, ciuma a încetat definitiv și în Roma, fiind salvată. Cu fiecare nouă procesiune, atunci, ciuma se domlea în zonele în care crucifixul era purtat…

 

„De săptămâni întregi pare că s-a așternut seara. Neguri dense s-au îngrămădit deasupra piețelor noastre, asupra străzilor și orașelor noastre; au pus stăpânire pe viețile noastre, întrerupând totul cu o tăcere asurzitoare și cu un gol dezolator, care paralizează totul la trecerea sa: se simt în aer, se observă în gesturi, se citesc în priviri. Ne-am trezit înfricoșați și rătăciți… am fost luați prin surprindere de o furtună neașteptată și furioasă. Ne-am dat seama că suntem în aceeași barcă, toți fragili și dezorientați, dar în același timp, importanți și necesari, chemați cu toții să rămânem împreună… ne-am dat seama că nu putem merge înainte fiecare pe cont propriu, ci numai împreună”, a fost mesajul postat pe Instagram de către Papa Francisc. (sursa ziare.com)

sursa info: http://www.ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=202003120

sursa foto: stiripesurse.ro, miscareaderezistenta.ro