Culturile etnice din Iași, suprinse în „Metamorfoze lirice”, simbol al armoniei și diversității

Culturile etnice din Iași, suprinse în „Metamorfoze lirice”, simbol al armoniei și diversității

Casa de Cultură „Mihai Ursachi”, în parteneriat cu minoritățile etnice din Iași, a organizat un eveniment deosebit cu ocazia celebrării Zilei Limbii Materne, unde am avut deosebita plăcere de a fi invitați cu ocazia lansării unei microantologii de poezie armeană, ebraică, elenă, italiană, rromă, rusă, ucraineană, arabă, franceză, intitulată „Metamorfoze lirice”, apărută la Editura Ars Longa din Iași. Inițiatoarea proiectului, specialist în sfera interculturală, Daria Tănăsucă, din dorința de a reliefa spiritul intercultural manifestat la nivelul urbei ieșene, mentionează  că „volumul Metamorfoze lirice este un simbol al armoniei și diversității etnice, un tribut adus luptei pentru pace între popoarele lumii. În cadrul proiectului cultural, au fost înglobate elemente ale literaturii tuturor comunităților etnice din Iași, creându-se un volum unic tocmai prin bogăția diversității culturale, sintetizată în toate poemele publicate.” În acest context, reprezentanții minorităților etnice au fost invitați să participe la un regal de poezie din dorința de a introduce auditoriul în universul interculturalității. Daria Tănăsucă adaugă că „dinamica socială s-a caracterizat de-a lungul secolelor prin fenomene migratoare de excepție, ce au avut ca rezultat formarea unor comunități etnice în zonele geografice îndepărtate de spațiul natal. Un exemplu în acest sens este orașul Iași, care găzduiește pe teritoriul său numeroase minorități precum armenii, evreii, grecii, rușii-lipoveni, rromii, ucrainenii, italienii, francezii și, de patru decenii încoace, arabii. Toate aceste comunități au adus cu ele în țara de adopție, cultura și tradițiile străvechi, având un rol important în formarea societății ieșene de astăzi. Un aspect important al comportamentului comunității în care s-au integrat minoritățile este acela al armoniei și simbiozei culturale.”

Spațiul moldav a oferit un loc primitor etnicilor, trecutul istoric evidențiind spiritul negustoresc al acestora, ce a condus la dezvoltarea economică a târgurilor de odinioară, epoca contemporană reliefând dăruirea în vederea promovării patrimoniului cultural și spiritual. Un exemplu elocvent este bijuteria arhitecturală din Mahalaua Armenească, Biserica Sfânta Maria, un lăcaș de cult ce datează din anul 1395 și este considerat a fi prima atestare documentară a urbei ieșene. O minoritate aparte, ce promovează alături de ceilalți spiritul toleranței și al respectului reciproc.  În demersul inițiat, ni se alătură grecii și evreii care, de-a lungul timpului, prin talentul negustoresc desavârșit au reușit să aducă contribuții semnificative la nivel economic. Sfera arhitecturală a orașului a fost dezvoltată de italieni și francezi prin spiritul de notorietate, rușii-lipoveni și ucrainenii prin onestitatea, hărnicia și dârzenia lor, reușind să contureze tradițiile și obiceiurile străvechi. Comunitarea rromă promovează dansul tradițional și obiceiurile meșteșugărești dobândite de la înaintași, iar comunitatea arabă gastronomia variată.

Prin spiritul intercultural bine înrădăcinat la nivelul comunității locale reușim să descoperim pas cu pas mozaicul interetnic construit de minoritățile ce coexistă pe meleaguri moldave de secole. Perioada interbelică oferă o imagine panoramică a târgului de odinioară, în care negustorii etnici dețineau o serie de privilegii datorită înfloririi economice a urbei. Orașul cosmopolit al celor șapte coline, în epoca contemporană, pune în prim plan viața culturală bogată a minorităților prin prisma literaturii, muzicii, dansului, picturii, sculpturii, arhitecturii. Stabiliți departe de ținuturile natale, etnicii au luptat pentru promovarea identității lingvistice naționale, valorile culturale având un rol cheie în sfera literară. Prin intermediul limbii materne, aceștia pun în valoare unicitatea patrimoniului cultural, acest proiect de anvergură reușind să creeze un liant între literatura armeană, ebraică, elenă, italiană, rromă, rusă, ucraineană, arabă și franceză. Spiritul european al interculturalității, prin motto-ul „Unitate în diversitate” devine mesagerul cultural al metamorfozelor lirice. Astfel, popoarele lumii și-au definit existența printr-un creator al sferei lirice, ce reușește prin dăruirea actului poetic, să pună în valoare patrimoniul lingvistic al națiunii de origine. O serie de trăsături unice, ce definesc spațiul cultural, devin simbolurile inegalabile ce dezvoltă diverse arii precum literatura, muzica, dansul, pictura, sculptura, arhitectura. Încă din cele mai vechi timpuri, sanctuarul lingvistic a avut un rol în dezvoltarea spiritului creator, reprezentând un instrument de exprimare al identității naționale a fiecărei culturi în parte.