Rezultat de excepţie pentru Iaşi: cinci liceeni vor studia la colegii ale renumitei universităţi din Oxford şi unul la cea din Cambridge!

Rezultat de excepţie pentru Iaşi: cinci liceeni vor studia la colegii ale renumitei universităţi din Oxford şi unul la cea din Cambridge!

Felicitări, Daria Turculeţ (clasa a XII a B, Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” – Chimie, profesor Daniela Iftode), Sandra Saade (clasa a XII a A, Colegiul Naţional – Chimie, profesor Mărioara Lăcătuşu), Iustin Şurubaru (clasa a XII a C, Colegiul Naţional – Fizică, profesor Andu Ouatu), Vlad Turcuman (clasa a XII a, Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” – Informatică, profesor Cristina Timofte), încă un băiat care nu a dorit să i se publice numele, toţi admişi la Oxford şi Sonia Sitea (clasa a XII a, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” – Drept) admisă la Cambridge! Bravo vouă, profesorilor şi părinţilor voştri!

Moştenind poate de la părinţii lor dorinţa de cunoaştere (aceştia fiind ingineri, profesori, medici etc.), tinerii viitori studenţi la Oxford emană stăpânire de sine, echilibru, determinare şi multă poftă de viaţă! Ei sunt olimpici cu 10 pe linie, pasionaţi până în măduva oaselor de chimie, fizică, matematică, informatică şi drept! Fiecare dintre cei trei liceeni cu care am avut bucuria să dialoghez, Daria, Sandra şi Iustin mi-a picurat în suflet emoţie şi bucurie, lăsându-mi sentimentul întâlnirii cu trei dintre cele mai puternice şi bine conturate tinere personalităţi pe care şcoala ieşeană şi familiile lor le dau lumii întregi.

Materialul de faţă este rodul insistenţelor mele, după ce am văzut pe facebook o poză în care radiau de fericire! Şi cum să fii altfel, cum să nu îţi strălucească privirea, zâmbetul, vorba, când ştii că ai investit tot timpul şi toată energia în ceea ce acum apare sub forma unei mari reuşite, admiterea, acceptarea la una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, Universitatea din Oxford?

Universitatea din Oxford este în Top 5 mondial având notat în istorie ca an al înfiinţării 1167, fiind cea mai veche instituţie de învăţământul superior din Marea Britanie. Anual, aici vin peste 18.000 de studenţi pentru a învăţa în cele 39 de colegii. Universitatea Cambridge a fost înfiinţată în anul 1209 şi este considerată a doua universitate ca importanţă în lume, anual peste 18000 de studenţi sau deja licenţiaţi învaţă în cele 31 de colegii. Ambele universităţi au un rol determinant în evoluţia omenirii, de aici plecând personalităţi ce au marcat istoria lumii, precum Stephen Hawking, Sir Isaac Newton, Charles Darwin şi mulţi alţii.

Din fericire, în ultimii ani, auzim tot mai des de români plecaţi să studieze la aceste universităţi sau chiar de români care au ajuns să predea sau să conducă proiecte de cercetare în cadrul acestor două instituţii, mai ales la Oxford.

Odată admis, acel student devine posibil angajat, partener pentru cele mai puternice companii, multinaţionale, membru în guverne etc., pentru că unui cursant la Oxford sau Cambridge îi sunt asigurate cele mai înalte standarde de pregătire, iar absolventul unei astfel de institutii este pregătit să facă faţă oricăror provocări profesionale din domeniul în care s-a pregătit.

Aş aprecia că principala diferenţă între tipul de abordare a învăţământului din România şi cel din alte ţări ar fi aceea că la noi se pune accentul predominant pe memorare, pe cantitate, pe volum de informaţie la nivel de teorie. În universităţile importante, supremaţia o deţin gândirea, analiza, conexiunile logice, ştiintifice pe care le faci pentru a ajunge la o soluţie practică, la rezolvarea la cel mai complex şi complet nivel al unei probleme. Ca un exemplu elocvent, una dintre întrebările/punctele din cadrul unui interviu pentru admiterea într-un domeniu ştiinţific ar putea fi: „Uite un cactus. Povesteşte-mi despre el”. Martin Speight, profesor de ştiinţe biologice, explică: „Le dăm studenţilor un cactus într-un ghiveci şi o fotografie în prim plan cu suprafaţa cactusului şi le cerem să descrie obiectul cât mai bine cu putinţă şi să ofere cât de multe detalii folosindu-se de obiectele primite. Analizăm atenţia la detalii şi observaţiile, atât la scară largă, cât şi mică”, conform cu https://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/cum-arata-testul-de-admitere-de-la-universitatea-oxford-tu-stii-sa-il-rezolvi-16233370, accesat la 18.01.2019.

Daria, Sandra şi Iustin au ajuns la întâlnire cu 4 minute mai devreme… Împreună am zăbovit în Cancelaria Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” timp de aproximativ o oră. Un timp al dialogului, al schimbului de idei, al împlinirii, al descoperirilor interumane, un timp al gândurilor şi fericirii împărtăşite…  Ce a ieşit, citiţi în rândurile de mai jos.

Daria a descoperit că îi place chimia pe vremea când era în clasa a VII a, în urma participării la Concursul Naţional de Chimie „Raluca Rîpan”. Încă de pe atunci, Daria se număra printre elevii care rezolvau cu uşurinţă testele la chimie, iar profesoara a fost cea care a deschis prima uşă! Deşi iniţial nu a dat mare importanţă concursului (fiind obişnuită cu tot felul de olimpiade, concursuri pe diferite discipline, aproape toate), fără să se pregătească în mod susţinut, în ziua afişării rezultatelor, a aflat cu surprindere că a fost ultima calificată în lotul naţional. „De acolo a început totul”, spune Daria Turculeţ cu atitudinea omului matur care conştientizează precis ceea ce spune, dezvăluind că, la unul din cele patru interviuri avute la două colegii, printre altele, a avut de rezolvat următoarea problemă: dacă ar avea o pungă de plastic formată dintr-un polimer și ar desface acel polimer, cât de lung ar fi lanțul de carboni obținut?

„Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că m-au lăsat pe mine să pun ce întrebări aveam nevoie pentru a obţine rezultatul final. Prin calcule şi discuţii am ajuns la ideea că dacă am ţine lanţul într-un capăt al sistemului nostru solar, acesta, prin lungimea sa, ar ieşi din sistemul solar ceea ce mi s-a părut uimitor!”, povesteşte Daria.

Sandra a intrat în clasa a V a la Colegiul Naţional în urma câştigării Concursului de Matematică „Alexandru Myller”. A început tatonările cu matematica, apoi cu Limba Română, mai apoi la fizică, filosofia, însă chimia a fost acel fior special, deşi, culmea, prima notă de 9 din viaţa de elev de până atunci şi de atunci încoace a primit-o la chimie! „Atunci mi-am spus că nu e pentru mine, că nu voi face asta…”, declară Sandra Saade cu o exuberanţă nemaipomenită. Cu toate acestea, la acelaşi concurs cu Daria s-a calificat în lotul naţional. Sandra se poate mândri şi cu performanţe deosebite la Limba germană, fiind calificată la olimpiadă în lotul naţional. „Sincer… nu credeam că voi reuşi la Oxford…”, încheie Sandra.

Pentru Sandra, una din întrebările la care a trebuit să răspundă a fost „Cum variază ph-ul în seria unor combinaţii complexe formate prin dizolvarea unor cationi ai metalelor tranziţionale în apă?”. Ea a avut de susţinut două interviuri la un colegiu.

Iustin consideră că alegerea lui spre fizică a fost rezultatul unui echilibru în sânul familiei care nici nu a pus presiune pe el, dar nici nu l-a ignorat. A descoperit fizica în clasa a VI a, apreciind că în gimnaziu a fost de nivel mediu la această disciplină şi recunoaşte că nici nu se străduia suficient. „«Boomul» a fost în clasa a IX a când m-am calificat la faza naţională. M-am mirat că am intrat eu, iar alţii despre care eram convins că sunt mai buni, nu au intrat. Din acel moment m-am ambiţionat”, declară Iustin. „Fizica şi matematica sunt complementare. Învăţam la fizică, îmi dădeam seama că am nevoie de mai multă matematică. Învăţam la matematică, îmi dădeam seama că anumite lucruri le pot aplica în fizică. Cumva se împing una pe alta”, completează Iustin.

La Oxford, în unul din cele trei interviuri pentru două colegii, pe Iustin l-au pus, de exemplu, să modeleze fizic aruncarea cu prăjina… cu ecuaţii şi explicaţii, de la 0. „…Modelări de fenomene fizice reale nu prea facem la olimpiade sau la şcoală, deci a fost puţin surprinzător…, dar plăcut surprinzător!”, relatează acesta.

Din ce mi-au povestit ei, admiterea la Oxford înseamnă să aplici pe o platformă online, UCAS (Universities and Colleges Admissions Service), cu scrisoare de motivaţie (în care te descrii cu tot ceea ce consideri că ai făcut relevant în domeniul pe care aplici), precum şi o scrisoare de recomandare de la un profesor.

„Ei vor să vadă că în urma acestor concursuri ai învăţat ceva, să explici cum te-au ajutat aceste concursuri, ce ai descoperit cu ocazia acelor experienţe”, Iustin Şurubaru.

„O dată cu interviul la Oxford am observat că cei de aici nu prea înţeleg pe ce ar trebui să se pună accent. În România lumea este în continuă căutare de adeverinţe, diplome şi certificate. Dar de fapt, ar trebui să conteze cum ai evoluat, cum te-au influenţat şi format experienţele la care spui în scrisoarea de intenţie că ai participat (concursuri, olimpiade, voluntariat etc.), iar acolo chiar nu îţi cere nimeni nicio diplomă!”, ne lămureşte Sandra Saade.

„Interviul are un caracter progresiv, pornindu-se de la lucruri elementare pe care ar trebui să le ştie orice persoană care doreşte să studieze acel domeniu şi, prin anumite întrebări, se ajunge la un nivel înalt al dialogului, cu direcţie clară spre gândire şi problematizare”, ne spune Daria Turculeţ.

„Sigur am avut emoţii pentru că am observat că îmi tremurau mâinile, scriam şi vedeam că mâinile mele tremură!”, ne mărturiseşte Sandra.

„Am dat refresh la mail de 100 de ori… pentru că Sandra deja primise răspunsul, iar eu nu. Aşteptam… La 11.55 a venit mailul pe care îl aşteptam. În ziua aceea nu am realizat ce se întâmplă. Mama a fost cea mai bucuroasă. Iar eu o rugam să se liniştească, să nu mai sune rudele şi prietenii şi să fim mai întâi siguri că este adevărat…”, declară cu încă vie emoţie, Daria.

Fiecare îşi reaminteşte precis cum a fost acea zi, a rezultatului, fiecare ştie minutul şi secunda când a venit vestea şi fiecare retrăieşte intens bucuria din acele zile. Unii au plâns. Cu părinţii, cu bunicii, cu prietenii. „Iar mama a ţipat tare, tare şi a sunat pe absolut toată lumea”, declară Sandra râzând cu poftă.

Ultimul pas al reuşitei poate fi considerat ca şi făcut pentru că media generală 9 la Bacalaureat, 9.50 la matematică, 9.50 la chimie şi, atenţie, media 9 la Limba Română, precum şi un înalt nivel de cunoaştere a limbii engleze sunt asigurate, având în vedere istoricul pregătirii acestor tineri, ei fiind acum elevi de 10 pe linie. Ce s-ar mai putea schimba până în iulie? Numai în bine, poate!

Niciunul dintre ei nu contestă învăţământul românesc, însă reuşesc să identifice cu uşurinţă hibele unui învăţământ tot mai distorsionat… Ei vorbesc cu mare mândrie de toate experienţele şi întâlnirile cu oameni de mare calibru profesional, atât în şcolile de unde provin, în Centrul de Excelenţă, cât şi în tabere de cercetare, proiecte Erasmus etc. unde au avut posibilitatea să cunoască oameni importanţi din această ţară, profesori, ingineri, academicieni despre care vorbesc cu mult respect. De exemplu, Daria aminteşte de taberele de chimie unde intri doar dacă te-ai calificat între primii 15, tabere în cadrul cărora se lucrează materia pentru olimpiada din anul următor, demers deosebit de benefic şi de motivant pentru cei care tind către performanţă.

Dincolo de viaţa lor profesională profund ancorată în obţinerea de înalte performanţe, Daria, Sandra şi Iustin sunt tineri cărora le place să iasă în oraş cu prietenii, să se distreze şi au o viaţă ca noi toţi. Joacă tenis, călătoresc, merg la film, se plimbă, râd, glumesc, trăiesc cu pasiune!

Mult succes, dragii noştri!

Condiții preluare articol

Fiecare articol al www.insociety.ro este muncit. Respectăm munca fiecăruia și drepturile de autor. De aceea, credem în regulile fair-play-ului. Dacă nu avem încheiat un acord scris în care să specificăm explicit forma de colaborare, vă dăm posibilitatea de a prelua din articolele noastre în limita a maxim 500 de caractere , cu următoarele obligații:
1. specificați în articolul dumneavoastră sursa clar și concis;
2. inserați linkul articolului nostru și faceți trimitere vizibil către acesta.