Rodica Rodean: „Pentru mine, editarea şi lansarea unui volum sunt activităţi care reprezintă un antidod împotriva fenomenului de însingurare în lumea virtuală”

Rodica Rodean: „Pentru mine, editarea şi lansarea unui volum sunt activităţi care reprezintă un antidod împotriva fenomenului de însingurare în lumea virtuală”

A studiat ştiinţele economice, dar s-a simţit mereu apropiată de artă, mai ales de arta cuvintelor. Odată cu ieşirea la pensie a avut de ales între rutina zilnică (ce uneori risca să se transforme în singurătate, apăsare, suferinţă) şi continuarea unei vieţi active, plină de idei, proiecte, întâlniri.

Aşa cum am cunoscut-o eu, doamna Rodica Rodean, invitata noastră de astăzi, îmi pare că e omul pentru care, pe de o parte, rigoarea, disciplina muncii, cuvântul dat sunt litere de lege, iar pe de altă parte, emoţional vorbind, refuzul doare profund şi pe termen lung, munca e o stare organică, firească, întâlnirile cu oamenii sunt izvoare de împlinire sufletească, muzica e motorul inimii, iar cartea e continuarea mâinilor proprii şi echilibrul vieţii.

Vă invit să citiţi un dialog convenţional, dar viu, din care putem învăţa foarte multe despre om, idei şi fapte, rămânând cu promisiunea unei alte întâlniri cu Rodica Rodean, mama a doi copii minunaţi şi bunica ştrengarului Rareş, tânărul pianist al familiei.

De 10 ani aveți o activitate extrem de bogată ce se concretizează în editarea și lansarea a peste 185 volume de literatură, organizarea de expoziții de artă plastică cu artiști membrii UAP, organizarea a 9 tabere de creație, organizarea a peste 200 manifestări culturale. Ce înseamnă acești 10 ani?

Nu realizez  că au trecut 10 ani. Am impresia că recent am luat decizia, împreună cu alţi prieteni, de a înfiinţa o asociaţie care să aibă ca principal scop recuperarea persoanelor dependente de lumea virtuală  şi readucerea acestora în pragul realităţii prin întâlniri „live”. Am descoperit pe parcurs că editarea şi lansarea unui volum sunt activităţi care reprezintă un antidod împotriva fenomenului de însingurare în lumea virtuală, că astfel poţi aduce bucurie în sufletul unui om şi cel mai important lucru este că vei  câştiga un prieten.

De curând ați încheiat o manifestare de anvergură, Tabăra de creație și recreație, loc în care am avut bucuria să cânt aproape în fiecare zi. Ce gânduri aveți acum, după toată această perioadă extrem de efervescentă și solicitantă mai ales din punct de vedere emoțional?

 Tabăra de Creaţie şi Re-Creaţie „Un deceniu de Prietenie la Iaşi” a reprezentat un coreolar al unor activităţi organizate de asociaţie în acest an jubiliar: este vorba de un ciclu de cinci conferinţe destinate Centenarului şi un Concurs Internaţional de Literatură pentru şcolile gimnaziale. Această tabără, a 10-a organizată de Universul Prieteniei, a fost un bun prilej de întâlnire cu membrii asociaţiei din toată ţara (Bucureşti, Braşov, Galaţi, Brăila, Huşi, Slobozia etc.), dar şi din diasporă (Italia, Austria, Republica Moldova, Ucraina), dovedind încă odată că organizarea unor astfel de activităţi culturale la Iaşi sunt oportune contribuind la îmbogăţirea cunoştinţelor participanţilor şi  stabilirea unor relaţii de prietenie între creatorii de frumos. Întâlnirea dintre scriitorii din ţară şi de peste hotare este un fapt absolut necesar, mai ales în contextul unei evidente enclavizări a fenomenului cultural.

Ați întâlnit numeroase personalități în decursul vieții și mai ales în cei 10 ani de activitate că președinte al asociației. Care sunt cei mai importanți oameni pe care i-ați întâlnit și ce v-a impresionat la aceștia?

Am întâlnit  academicieni, profesori universitari, scriitori valoroşi, actori etc., dar ceea ce m-a impresionat cel mai mult la aceştia a fost „modestia”. Un Om de valoare este întotdeauna modest. Pe câţiva Oameni de mare valoare i-am păstrat la sufletul meu: academicienii dr. Valeriu Cotea, dr. Mihai Cimpoi, dr. Radu Miron, Vasile Tărâţenu, eminescologii dr. Lucia Olaru Nenati, dr. Nicolae Georgescu, dr. Theodor Codreanu, muzicienii dr. George Vintilă, dr. Adriana Severin, dr.Viorel Munteanu, dr. Mihail Cozmei, actorii Dionisie Vitcu, Draga Olteanu Matei, Dorel Vişan, Petru Ciubotaru, solistul Alexandru Jula, maestrul de balet  Tiberiu Almosnino, criticul de artă Valentin Ciucă, scriitorii Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Nora Iuga, Dumitru Radu Popescu, Eugen Simion ş.a.

Cum este poetul contemporan din perspectiva dumneavoastră ca organizator?

În România sunt exagerat de mulți autori, tineri și vârstnici, diletanți sau cu chemare, dar nu toţi pot fi numiţi poeţi, ci doar versificatori. Desigur că asociaţia îi încurajează pe cei care scriu, dar în acelaşi timp încearcă să facă o selecţie sau să dea câteva sugestii celor care sunt la început de drum în arta scrisului. Se scrie foarte mult, dar se citeşte mult prea puţin.

Cum colaborați cu editurile? Sunt deschise spre recunoașterea și susținerea valorilor locale și naționale?

Editurile sunt societăţi comerciale şi majoritatea urmăresc obţinerea de profit. Avem puţine edituri care sunt deschise spre recunoașterea și susținerea valorilor locale și naționale. Asociaţia, prin voluntarii săi, face munca de redactor, tehnoredactor, corector etc.; la editură doar tipărim volumul. Până în prezent am avut o colaborare bună cu editurile cu care am lucrat: Editura PIM Iaşi, Editura Junimea Iaşi, Editura TipoMoldova Iaşi, Editura Detectiv Literar Bucureşti

Cine vă sprijină în demersurile dumneavoastră?

Bunul Dumnezeu şi Oameni cu suflet mare. Adaug şi câteva nume ale unor parteneri de proiecte care ne-au sprijinit în decursul celor 10 ani: directorul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, prin dr. Lăcrămioara Stratulat, muzeografii Aurica Ichim, Mihaela Tudose şi Monica Nănescu, scriitorii Horia Zilieru, Daniel Corbu, Emilian Marcu, Liviu Apetroaie şi lista poate continua.

Cum colaborați cu Diaspora? Cine vă sunt românii de suflet cu care împărtășiți aceleași valori?

Colaborarea cu Diaspora a debutat în anul 2011, cu un parteneriat cu Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Regiunea Cernăuţi derulând în comun câteva proiecte culturale.

Cu românii din Italia, colaborarea a debutat în anul 2016, cu proiectul „Toamnă româno-italiană” conceput ca un duplex cultural Iaşi-Torino şi Ivrea în 2016 şi Iaşi – Milano în 2017, continuând în 2018 cu Iaşi – Roma. Pentru Italia am desemnat un coordonator de proiecte – poeta Marioara Vişan – care la începutul acestui an a organizat două manifestări culturale la Consulatele din Milano şi Torino.

Alte colaborări am avut cu românii din Atena-Grecia, Bruxelles-Belgia, Chişinău şi Bălţi-Republica Moldova în cadrul Concursului Internaţional de Creaţie Literară „Universul Cuvintelor”, ediţia a III-a, 2018 (pentru elevii şcolilor gimnaziale).

Recent, am încheiat un parteneriat cu Societatea Sciitorilor Români din Austria – preşedinte Daniela Gumann – şi cu certitudine, în toamna anului 2018, urmează primul proiect cultural.

Care sunt proiectele de viitor ale asociației pe care o conduceți?

Ca proiecte de viitor intenţionăm să aducem câteva noutăţi: diversificarea proiectelor cu scriitorii din diasporă şi editarea unor volume bilingve, mai multe parteneriate cu şcolile din ţară, dar şi din diasporă şi deschiderea unor seri de muzică şi poezie.

Un gând pentru cititorii revistei InSociety.

Nu uitaţi dragi prieteni şi cititori: „Prietenia aduce fericire şi zâmbete!”

Vă propun să accesaţi pagina personală a doamnei Rodica Rodean https://www.facebook.com/rodica.rodean pentru a vă putea face o impresie mai clară despre omul din spatele celor 10 ani de cultură la Iaşi.

Condiții preluare articol

Fiecare articol al www.insociety.ro este muncit. Respectăm munca fiecăruia și drepturile de autor. De aceea, credem în regulile fair-play-ului. Dacă nu avem încheiat un acord scris în care să specificăm explicit forma de colaborare, vă dăm posibilitatea de a prelua din articolele noastre în limita a maxim 500 de caractere , cu următoarele obligații:
1. specificați în articolul dumneavoastră sursa clar și concis;
2. inserați linkul articolului nostru și faceți trimitere vizibil către acesta.