Miruna Haşegan – Spiritul românesc care cheamă către Tatăl Nostru

Miruna Haşegan – Spiritul românesc care cheamă către Tatăl Nostru

Dacă încă nu aţi ajuns în Galeria de Artă „Universitas” a Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” situată în Casa Balş, pe strada Cuza Vodă, fix la semafor, vă invit cu toată convingerea şi cu mare bucurie să nu rataţi o întâlnire cu totul specială: întâlnirea cu sinele.

Eram acolo pentru un recital de muzică de cameră şi ajunsesem cu vreo treizeci de minute mai devreme. În Sala Eduard Caudella artiştii încă îşi stabileau ultimele detalii, iar eu am ales să zăbovesc pe holul generos al clădirii, prilej cu care am păşit printre lucrările expuse sub titlul de Spirit românesc, creaţii ce purtau semnătura artistului plastic Miruna Haşegan, prof. univ. dr. la Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi, Facultatea de Arte vizuale şi design, specializarea Arte textile.

Întâi am privit cumva detaşată pentru că mintea îmi era la muzica pe care urma să o ascult. După primii paşi, ceva profund interior s-a declanşat atât de puternic încât m-am suprins cântând în gând Tatăl nostru, după Ciprian Porumbescu. Erau acolo icoane, îngeri, fântâna cu apă vie, Maica Domnului, scări către cer, cruci, troiţe, porţi către lumină, cămăşi crucificate, un Parthenon românesc, chipul lui Isus Hristos întipărit în năframa Veronicăi…

Tatăl nostru
Care eşti în ceruri
Sfinţească-se numele Tău
Vie împărăţia Ta
Facă-se voia Ta
Precum în cer aşa şi pre Pământ.

Pâinea noastră cea de toate zilele

Dă-ne-o nouă astăzi

Şi ne iartă nouă greşalele noastre

Precum şi noi iertăm greşiţilor noştri.

Şi nu ne duce pre noi în ispită
Ci ne izbăveşte de cel rău
Că a Ta este împăraţia
Slava şi puterea
În numele Tatălui
Al Fiului
Al Sfântului Duh
Amin.

După cum observăm, expoziţia de artă textilă propune redescoperirea rădăcinilor noastre, de la tradiţii la straie până la credinţa noastră cea de toate zilele, în cel mai pur spirit românesc, dar şi un traseu al vieţii de la pământ până la cer. Lemnul, borangicul, pânza de sac din fibre liberiene, pânză albă de bumbac, lâna, piatra, covorul ţesut, ştergarele, blidele, împletirile şi împletiturile, obiectele croşetate, cusute, ţesute, elementele din natură precum iarba sau florile etc. într-o coloristică dinamică, vie, aduc în faţa privitorului arhaicul autentic, cel care ne poartă într-un trecut din care nu ar trebui să ne desprindem vreodată…

Streaşina casei bunicilor sub care atârnă ardeii iuţi roşii la uscat, stergarul pus deasupra icoanei, aşezatul blidelor în blidarul de pe perete, prezenţa prepeleacului în care stau la uscat oalele pentru chişleag, nelipsita lingura de lemn transformată chiar şi în salbă la gâtul unei femei, sunt doar câteva din imaginile care te urmăresc şi te poartă cu mintea în colbul satului românesc, în pădurea de fag pe unde la apus se întorc vitele de la păşunat, cântecul păsărilor în bâzâitul gâzelor deasupra ierbii crude, nechezatul cailor la înhămat, toate într-o sfântă cruce şi sfântă rugăciune.

Miercuri, 31 octombrie se va încheia expoziţia. Nu rataţi o aducere aminte a ceea ce aţi fost voi, parinţii voştri, bunicii şi străbunicii voştri, în veacul veacurilor, amin.

Condiții preluare articol

Fiecare articol al www.insociety.ro este muncit. Respectăm munca fiecăruia și drepturile de autor. De aceea, credem în regulile fair-play-ului. Dacă nu avem încheiat un acord scris în care să specificăm explicit forma de colaborare, vă dăm posibilitatea de a prelua din articolele noastre în limita a maxim 500 de caractere , cu următoarele obligații:
1. specificați în articolul dumneavoastră sursa clar și concis;
2. inserați linkul articolului nostru și faceți trimitere vizibil către acesta.