Călin și marea

E deja trecut de ora 9, iar Călin nu mai are răbdare. E treaz de la 5 și mișună de unul singur prin camera de hotel. Își pune slipii. Pe dos. Își potrivește ochelarii de apă cu forma triunghiulară a nasului invers, către frunte. Unge tot patul părinților cu cremă de protecție (și pe ei). Aliniază tacticos toți papucii în balcon, mai strigă din când în când „mama!”, dar ea, sărmana, după un an de muncă își permite să creadă că ar putea fura un pui de somn un pic mai lung din traista cu nopți petrecute aproape în totalitate cu Călin.

Minunea cea mică își caută de treabă făcând ca timpul să se dilate mai mult, mai mult și mai mult. Apucă primul pantof (cel cu toc cu care mama, cu o seară în urmă, petrecuse cu tati și amicii din Timișoara, la un bar mai select) și îl îndreaptă către marginea balconului, cu puțin efort, ce-i drept, cam cum e la baschet când Gheorghe Mureșan se prinde cu două degete de minge și cu restul de coșul de baschet ca să fie sigur că nu ratează… Cam tot așa și Călin al nostru, vrednic, nu glumă! „Unu, doi, tei, patu, ținți, sase, sapte”…

Advertisement

„Cioc, cioc, cioc”, se aud câteva bătăi cuminți în ușă. Și iar „cioc, cioc”, din ce în ce mai tare și mai ritmic până când cei doi părinți sar ca arși, cu ochii cât cepele, strigând în cor cu privirea țintită spre balcon: „Călin!”.

Călin nu mai are mult și trece la haine.

Odată lămurit fenomenul ploii de papuci de care începuseră să se plângă turiștii, cei doi părinți reușesc cu greu să-și stăpânească nervii: „Doar ți-am spus să nu stăm atât de mult aseară! Uite-acum! Bietul copil e obosit…”. Amânând pentru un ceas plecarea la plajă, părinții bietului Călin se apucă de adunatul papucilor, curățatul lenjeriei și al patului de crema superhidratantă pentru plajă, își caută îngrijorați cheile de la mașină (noroc că sunt puse undeva sus, pe un raft), bodogănesc în barbă despre cât de inventiv e Călin, se miră că mai au totuși hainele în cameră (având în vedere ora întârziată), îl sărută din când în când pe frunte, se privesc cu subînțeles, apoi adună resturile de hârtie îmbibată în grăsime.

Acum își pregătesc bagajul pentru o nouă întâlnire cu marea: două prosoape mici pentru căpușorul lui Călin, două prosoape mari pentru corpul lui Călin, șăpcuța albastră, baticuțul cu steluțe (dacă nu vrea șapcă?), un tricou deschis la culoare, pantalonii scurți (ăia de la bunica să nu mai plângă de dorul ei), papuceii de apă (să nu se rănească în pietrișul de la mal), șlăpișorii, umbrela mică, găletușele, formele de nisip, minipiscina, crocodilul gonflabil, aripioarele, mingea gonflabilă, barca, cutia cu scoici, gentuța cu melci, sticla cu apă, castronelul pentru piure (suplimentul de la ora 11), cutia cu piure, lingurița, șervețelele umede, babețica, șervețelele uscate, toate micuțe și drăguțe și două prosoape mari, pentru mami și tati.

 etc.

Marea e frumoasă!

Fiecare articol al www.insociety.ro este muncit. Respectăm munca fiecăruia și drepturile de autor. De aceea, credem în regulile fair-play-ului. Dacă nu avem încheiat un acord scris în care să specificăm explicit forma de colaborare, vă dăm posibilitatea de a prelua din articolele noastre în limita a maxim 500 de caractere , cu următoarele obligații:
1) specificați în articolul dumneavoastră sursa clar și concis;
2) inserați linkul articolului nostru și faceți trimitere vizibil către acesta.

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *