Călătoria în timp se face în ”Garajul cu Amintiri”

”Garajul cu Amintiri” nu-i decât pasiune vie, dibăcie și nostalgie pentru vremuri pe care, cum chiar gazda ne spune, ”dacă nu le perpetuăm, vor pieri”. De cum i-am călcat pragul casei, domnul Dinu Aghiorghiesei m-a întâmpinat nu doar cu o ospitalitate debordantă, ci și cu o privire caldă, plină de emoție, entuziasm și mulțumire. Peste câteva zile, visul i se va îndeplini. ”Garajul cu Amintiri” își va deschide porțile tuturor celor care vor să facă cunoștință cu anii copilăriei părinților sau bunicilor, iar pentru copiii care cresc cu tableta-n mâini, modestia și simplitatea amenajării îi va surprinde. E situat în satul Pietrărie, comuna Bîrnova, la nici un km distanță de șoseaua principală, pe partea stângă a sensului de deplasare, la 250 m distanță de Mănăstirea ”Piatra Sfântă” (are o vechime de aproape 300 de ani), la 500 m distanță de Rezervația paleontologică Repedea și la 2 km distanță de Mănăstirea Bîrnova (monument istoric, construcție din secolul al XVIII-lea).

Și totuși… de ce  ”Garajul cu Amintiri”?

Advertisement

”Interesul pentru tot ce-i vechi s-a accentuat odată cu înaintarea în vârstă. M-am născut într-o gospodărie țărănească, plină de lucruri lucrate cu meșteșug, utile și necesare omului gospodar. Metodele tradiționale au fost la îndemâna oricui dintotdeauna. În strădania mea, de-a lungul anilor, am reușit să strâng sute de obiecte. Au contribuit și alți oameni mărinimoși care au înțeles și apreciat strădania mea, astfel în”cât au ales să doneze diverse obiecte ce au completat colecția”, începe să-mi povestească domnul Dinu Aghiorhiesei.

 

”Garajul cu Amintiri” se pierde în goana celor grăbiți. Puțini dintre cei care ajung în zonă cunosc faptul că acele vase expuse la șosea nu sunt de vânzare, ci invită la un moment de întorcere în timp. ”Garajul” va deveni ”Muzeul sătesc  ”Garajul cu Amintiri” Pascal Dinu”, cu toate că termenul ”muzeu” e un termen instituționalizat. De ce Pascal Dinu?

”Așa m-am numit până la 14 ani când, tatălui meu, Vasile Pascal, din comuna Mitoc, județul Botoșani, i s-a găsit în Registrul de stare civilă că în pruncia sa, orfan fiind de tată, mort în războiul de întregire, a fost înfiat pe numele Aghiorghiesei”, explică domnul Dinu.

Să reconstitui o istorie doar prin prisma preocupărilor locale e o provocare aproape imposibilă. Muzeele sătești n-au o organizare oficială. Ele sunt inițiative private ale celor care vor să păstreze vie tradiția, fiind un demers de identificare locală. Despre Pietrărie au scris istorici sau cronicari ai vremii, însă povestea locului, spusă prin viu grai de domnul Aghiorghiesei, capătă alt sens. Astfel, am aflat cum butnăria (meșteșug prin care se realizau butoaie, putini, ciubere, căzi ș.a.) era o adevărată artă. Trebuie să știi ce lemn să alegi, cât și cum să-l usuci și să-l conservi până la prelucrare. Aproape 50 de unelte (joagăr, topoare, dălți, bărdițe sau cuțitoaie) erau necesare pentru a avea un produs finit. Au fost mulți butnari în zonă, domnul Dinu menționând familia Budeanu. Despre albinărit, ca îndeletnicire a localnicilor, menționează mai multe cronici. Dealul Repedea (declarat monument al naturii din 1955 și denumită Rezervația paleontologică Repedea), cu ale sale depozite calcaroase sarmatice, a oferit materia primă necesară pentru activități de cioplire în piatră.

”Din păcate, spațiul reprezintă o problemă. Unele unelte sunt de mari dimensiuni. Am în vedere amenajarea unui poligon, unde să redau imaginea unui atelier de forjă.”

În cele două încăperi ale ”Garajului cu Amintiri”, obiectele sunt expuse în funcție de materialul din care au fost confecționate sau destinație, fie pe rafturi, fie pe pardoseală. Vom descoperi obiecte din ceramică a căror vechime variază între 20 și 200 de ani, obiecte confecțioate din din diverse împletituri din papură, pănuși de porumb, nuiele (de exemplu, coșuri pentru piață, pălării din paie), obiecte textile, obiecte utilizate în menaj, obiecte din lemn (de exemplu, vase de păstrat lichide mărunte, așa-numitele ”coșe”), scule mici utilizate în gospodărie, scule utilizate în prelucrarea lemnului, obiecte mici utilizate în scop agricol.

 

Odaia țărănească de locuit, amenajată în ton cu specificul traiului la țară ale vremurilor trecute, aduce aminte de Bojdeuca lui Creangă de pe Țicău. Gospodăriile țărănești de altădată nu impresionau. Modestia și simplitatea erau concepte esențiale în amenajarea locuințelor. Un pat micuț, cuptorul  de după sobă, soba cu plita șirală, blidarul, măsuța sunt obiectele care făceau ca încăperea să prindă viață. Nu lipsesc ceanul, leagănul pruncilor și pisica din cotruță sau războiul de țesut la care gospodina casei se așeza la final de zi, după ce termina cu treburile din bucătărie.

”Mulțumesc lui Dumnezeu pentru felul cum a aranjat lucrurile”, conchide dl. Dinu Aghiorghiesei, după mai bine de o oră în care m-a ținut cu ochii bine ațintiți asupra fiecărui cuvânt rostit cu pasiune, prin vorbă și privire, asemenea unui povestitor cu har.

 

Dinu Aghiorghiesei a fost fizician în domeniul nuclear. A crescut la țară și e atașat de valorile autentice pe care n-ar vrea să le vadă rătăcite doar în amintirile celor de-aceeași etate. Dintotdeauna a fost un om activ. Faptul că-i vor călca pragul casei numeroși curioși să descopere cum au trăit părinții, bunicii sau străbunicii lor, nu-l sperie, ci dimpotrivă. La cât de jovial a fost pe parcursul discuției noastre, copiii îl vor vedea ca pe un bunic care vrea să le arate nepoților o parte din propria copilărie. Nu-i va fi deloc greu pentru că e un om blând, știe cum să-ți capteze atenția și să-i simți emoția din glas.

Accesul la Muzeul Sătesc ”Garajul cu Amintiri Dinu Pascal” va fi gratuit, deschiderea fiind programată pentru luna mai, fie de ”Sfinții Constantin și Elena” (21 mai), fie de Înălțare.

Fiecare articol al www.insociety.ro este muncit. Respectăm munca fiecăruia și drepturile de autor. De aceea, credem în regulile fair-play-ului. Dacă nu avem încheiat un acord scris în care să specificăm explicit forma de colaborare, vă dăm posibilitatea de a prelua din articolele noastre în limita a maxim 500 de caractere , cu următoarele obligații:
1) specificați în articolul dumneavoastră sursa clar și concis;
2) inserați linkul articolului nostru și faceți trimitere vizibil către acesta.

2 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *